Despre limita dintre ficţiune şi realitate


Întrebarea care face încă obiectul diferitelor dezbateri în teoria literaturii se referă la raporturile dintre ficţiune şi realitate ; când anume ficţiunea încetează să fie doar ficţiune şi devine realitate ? Sunt, îndeobşte cunoscute două cazuri în care avem de a face cu grave confuzii de acest fel. Primul, mai aproape de epoca noastră, se… Citește mai mult Despre limita dintre ficţiune şi realitate

Cui îi mai pasă de critica literară?


Literatura română trece astăzi printr-un acut proces de fărâmiţare. Din cauze economice şi nu numai, cărţile nu se bucură de tiraje consistente iar circulaţia lor este restrânsă. Dacă atunci când e vorba despre scriitorii deja intraţi în conştiinţa publică, acest proces aproape că nu are efecte, atunci când discutăm de literatura contemporană, apar şi complicaţiile.… Citește mai mult Cui îi mai pasă de critica literară?

Patriotismul ca alergie. Cazul românesc.


M-am întrebat adesea de ce patriotismul nu se bucură astăzi în România de un credit suficient… Dacă ne-am propune să fim sinceri, am recunoaşte că orice gest asociat patriotismului devine azi ridicol (imaginaţi-vă doar mâna dreaptă dusă în dreptul inimii la intonarea imnului). Mai mult, literatura română numără printre textele ei realmente incitibile  câteva mostre… Citește mai mult Patriotismul ca alergie. Cazul românesc.

Ce mai face Omul Nou comunist?


Omul Nou nu e invenţia comunismului. Cu toate acestea, dintre toate tipologiile de Oameni Noi care umblă astăzi libere prin societatea românească, de departe cel care parazitează exasperant existenţa noastră de zi cu zi este Omul Nou comunist. În cartea sa, „Mitologia ştiinţifică a comunismului” (Bucureşti, Editura Humanitas, 2005), Lucian Boia desfăşoară o convingătoare şi… Citește mai mult Ce mai face Omul Nou comunist?

Nu mi-e ruşine că sunt român… Mi-e indiferent!


La noi Lucian Blaga vorbea prin 1944 despre spaţiul mioritic şi sugera că există o legătură directă între spaţiul pe care îl ocupăm şi modul în care se structurează mentalul nostru colectiv. Ceva mai târziu, Lucian Boia îşi exprima într-una dintre cărţile sale convingerea că înveţi să fii francez, englez, neamţ sau altceva. Unii sunt… Citește mai mult Nu mi-e ruşine că sunt român… Mi-e indiferent!

Madlena lui Proust. O scurtă şi deprimantă istorie a ideilor primite de-a gata


Madlena lui Proust. O scurtă şi deprimantă istorie a ideilor primite de-a gata Marcel Proust construieşte în ciclul său de romane „În căutarea timpului pierdut” un personaj deja celebru (Swann) care, mâncând o madlenă, îşi aduce aminte de foarte multe lucruri care aşteptaseră până atunci cuminţi undeva în cotloanele memoriei sale. Ele existau ca latenţă… Citește mai mult Madlena lui Proust. O scurtă şi deprimantă istorie a ideilor primite de-a gata

Eseu despre ţăran


Ţăranul român aşa cum l-a văzut Iorga şi o întreagă generaţie de sămănătorişti, poporanişti şi gândirişti nu a existat niciodată. El trebuia inventat pentru a legitima aşa zisa fibră naţională. Astăzi, prin ţăran se înţelege un individ needucat şi grobian. Sintagma „eşti un ţăran” e profund peiorativă. Şi în interbelic şi astăzi, lucrurile s-au înţeles… Citește mai mult Eseu despre ţăran