„Noi muncim, nu gândim”, deci… Ţară, Ţară, vrem… ospătari!


De curând, preşedintele unui stat numit România (stat situat în sud-estul Europei, capitala sa fiind Bucureştiul) spunea că nu are nevoie de „filozofi”, ca sistemul românesc de educaţie trebuie să pregătească mecanici auto şi ospătari, că cine vrea sa ştie ceva despre Herodot sau păpădie poate căuta pe Google. Prin „filozofi”, domnia sa înţelegea tot… Citește mai mult „Noi muncim, nu gândim”, deci… Ţară, Ţară, vrem… ospătari!

Limba română. Un articol „soft” despre o problemă „hard”


La graniţa dintre secolele XVIII şi XIX, Ion Budai-Deleanu constata că limba română este „brudie” (imatură).  In multe dintre aspectele sale, limba română continuă să fie imatură şi astăzi. Care sunt simptomele imaturităţii ei? Printre altele, prea multele excepţii de la regulile gramaticale şi imunitatea scăzută la modernitate (în definitiv, francezii pot folosi pentru „mouse”,… Citește mai mult Limba română. Un articol „soft” despre o problemă „hard”

Alegător onest, posesor de ştampilă. Caut politicieni pe care să-i votez


O dată la patru sau cinci ani, în România se întâmplă ceva. Pe bulevarde te întâmpină zâmbitori oameni pe care i-ai văzut la televizor, îţi întind mâna şi te îmbărbătează, în fabrici şi uzine aceleaşi figuri, în parcuri copiii tăi construiesc castele de nisip alături de preşedinţi de partide iar la stâna ta oile au… Citește mai mult Alegător onest, posesor de ştampilă. Caut politicieni pe care să-i votez

Literatură română tânără. Caut scriitori dispăruţi


Care ar fi fost primul reflex firesc al literaturii române odată cu ieşirea din comunism? Un necesar şi susţinut efort de recuperare a unor scriitori pe care deceniile de comunism îi plasaseră în rafturile din spate ale unei imaginare biblioteci reprezentative pentru întreaga literatură română. Proletcultismul şi realismul ştiinţific au avut grijă ca şi în… Citește mai mult Literatură română tânără. Caut scriitori dispăruţi

Gonind în căutarea senzaţionalului


De prea multe ori astăzi percepţia literaturii coboară până în zona anecdoticului, a biografismului (deşi termenul nu este acreditat de DOOM2, el este frecvent folosit astăzi) excesiv. În relaţia autor-text-cititor, textul se află în regres vizibil în timp ce autorul stârneşte din ce în ce mai mult interesul publicului prin biografia sa, de multe ori… Citește mai mult Gonind în căutarea senzaţionalului

Eminescu în Cartea Recordurilor sau despre obsesia clasamentelor inutile


Zilele trecute citeam că Mihai Eminescu a intrat în Cartea Recordurilor pentru cel mai … lung poem de dragoste (este vorba de Luceafărul). De parcă nu ar fi fost şi aşa de ajuns  că e citit (mai ales recitat) astăzi într-o grilă adesea osificată, Eminescu devine astfel un produs anecdotic, numai bun de aşezat într-o… Citește mai mult Eminescu în Cartea Recordurilor sau despre obsesia clasamentelor inutile