Vorba e… eu pentru cine votez?…


Din păcate, noi, românii, n-am avut vreme să ne plictisim de atâta votat. Istoria ne-a îngăduit să ne prezentăm la urne destul de târziu, am votat până prin 1937, cu intermitenţe şi, adesea, în condiţii de asediu la propriu sau la figurat, apoi am luat o pauză mai bine de patru decenii şi în 1990 ne-am înfiinţat din nou, masiv, în faţa urnelor de vot, fiecare mânuind ştampila cum a ştiut el mai bine. De atunci, în cea mai lungă perioadă de democraţie neîntreruptă din istoria noastră, am tot fost chemaţi sau aduşi cu autobuzul periodic la circumscripţiile electorale. Privind retrospectiv, drama cetăţeanului turmentat din scrisoarea pierdută a lui Caragiale n-ar trebui să mai fie de actualitate. Ofertă politică este, campanie electorală la fel, discurs politic, mai bun sau mai rău, avem din plin. Cu toate acestea, nu cred să existe ciclu electoral în care dilema acestui cetăţean turmentat să nu revină în discuţie, cu o uluitoare actualitate.… Citește mai mult Vorba e… eu pentru cine votez?…