Mary Shelley, „Frankenstein”, Bucureşti, Editura Univers, 2009, 226 de pagini


Mary ShelleyUnul dintre cele mai puternice mituri impuse de vreun text literar, „Frankenstein” este povestea unui tânăr care, pasionat de ştiinţă, creează o fiinţă umană grotescă, ce va ajunge să sufere de singurătate şi izolare. La refuzul lui Frankenstein de a-i crea o parteneră de viaţă, monstrul se răzbună, ucigând o bună parte din familia creatorului. În cele din urmă, odată cu moartea creatorului survine şi sinuciderea creaturii. Ingenioasă redarea poveştii din diferite perspective, printr-o succesiune de scrisori redactate de personajele principale. Totuşi, dialogurile, tipice începutului de secol XIX, surprind neplăcut cititorul modern prin patetismul lor exagerat şi lipsa de ingeniozitate. Există destule momente în care climaxul e, pur şi simplu, distrus de aceste dialoguri. Cel mai bun exemplu este prima conversaţie între doctorul Frankenstein şi creatura sa, moment de maxim dramatism, ruinat de puerilitatea schimbului de replici.   

Nota mea: 6

Cărţi şi opinii subiective despre cărţi la: 

CE AM MAI (RE)CITIT ÎN ULTIMA VREME (AUGUST 2009-DECEMBRIE 2012),    

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-citit-in-ultima-vreme/

CE AM MAI (RE)CITIT ÎN ULTIMA VREME (IANUARIE 2013 – …)

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-recitit-in-ultima-vreme-ianuarie-2013/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s