Tahar Ben Jelloun, „Această orbitoare absență a luminii”, 2011, București, Grupul editorial Art, 249 de pagini


 

Tahar Ben Jelloun

Povestea reală din spatele textului are un enorm potențial narativ. Câțiva tineri soldați marocani, implicați, fără voia lor, într-o lovitură de stat, sunt condamnați și petrec 20 de ani într-o închisoare sub pământ, în condiții inumane. Povestea este spusă la persoana I și relatează modul în care naratorul și câțiva dintre colegii săi de temniță reușesc să supraviețuiască. Din păcate, limba română a traducătorului e împiedicată, mecanică, greoaie. Cât despre dialoguri, ele sunt o mare dezamăgire. Indiferent de personajul care vorbește, indiferent de gradul său de cultură, toate dialogurile arată la fel; sunt de un lirism inadecvat, obscur, greu de urmărit și înțeles. „Această orbitoare absență a luminii” este o carte pe care am citit-o greu, având nu de puține ori senzația că mă aflu în prezența unui text tradus cu Google Translate. Finalul e ceva mai bun, insuficient, însă, pentru a salva restul.

Nota mea: 5

 

 

 

Cărţi şi opinii subiective despre cărţi la: 

CE AM MAI (RE)CITIT ÎN ULTIMA VREME (AUGUST 2009-DECEMBRIE 2012),    

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-citit-in-ultima-vreme/

CE AM MAI (RE)CITIT ÎN ULTIMA VREME (IANUARIE 2013 – …)

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-recitit-in-ultima-vreme-ianuarie-2013/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s