Malala Yousafzai și Christina Lamb, „Eu sunt Malala”, Iași, Editura Polirom,2014, 328 de pagini


O carte de o simplitate dezarmanta. E povestea ocupării unor zone din Pakistan de către talibani și a lupte unei tinere fete pentru dreptul la educație. Malala, cea care a și primit premiul Nobel pentru Pace, în 2014, a fost împușcată în cap de talibani, în 2012, pe când avea doar cincisprezece ani. Povestea ei e spusă atât de limpede, de ingenuu și de profund în același timp,… Citește mai mult Malala Yousafzai și Christina Lamb, „Eu sunt Malala”, Iași, Editura Polirom,2014, 328 de pagini

Anunțuri

Reproșul


Acum, în întuneric, amândoi pretind că dorm, doar pentru a nu mai fi nevoiți să vorbească unul cu altul. Plapuma groasă se așază între ei ca un zid, ca o frontieră, ca un spațiu vid, de milioane și milioane de ani-lumină, ce separă două galaxii. Fiecare, de o parte și de alta a acestei frontiere, visează… Nu mai pot visa amândoi… demult… demult nu mai pot visa amândoi. El se întreabă dacă o mai poate regăsi, printre coridoarele acelea întortocheate ale reproșurilor, ea se întreabă dacă nu i-ar fi fost mai bine altfel. În sufletul ei, nu se mai găsește spațiu pentru sentimentele de altădată, nici măcar amintirea lor nu mai există. Întregul spațiu e umplut până la refuz de un singur gând. Asemenea unui cântec care se blochează pe aceeași frază muzicală, ea repetându-se la nesfârșit, până când ajunge să-și piardă și puținul sens pe care l-a avut, atunci când era parte integrantă a întregii melodii, în mintea ei nu mai e loc decât pentru un singur gând… ce-ar fi fost dacă, atunci, el ar fi făcut altfel. Nici măcar nu mai știe când exact a fost acel „atunci”, nu mai știe cu deplină claritate ce anume a făcut el și ce anume ar fi trebuit să facă… A rămas doar sentimentul că ceva important, extrem de important, trebuia făcut altfel și nu așa.… Citește mai mult Reproșul

Dino Buzzati, „Cele mai frumoase povestiri”, Iași, Editura Polirom, 2013, 300 de pagini


Poveștile lui Dino Buzzati încep, aproape fără excepție, ca istorisiri ale unor fapte banale, fără cine știe ce pretenții. Finalul lor, însă, în cele mai multe dintre cazuri, e unul neașteptat. Deși e supărătoare relatarea aproape jurnalistică, fără … Citește mai mult Dino Buzzati, „Cele mai frumoase povestiri”, Iași, Editura Polirom, 2013, 300 de pagini

Mo Yan, „Obosit de viață, obosit de moarte”, București, Editura Humanitas, 2012, 736 de pagini


Acțiunea romanului începe într-un mic sat din ținutul Gaomi de nord-est, la 1 ianuarie 1950 și se încheie în ianuarie 2000. Naratorul principal al cărții este Ximen Nao. Executat de autoritățile comuniste chineze, acesta se reîncarnează, pe o perioadă de 50 de ani, succesiv, în măgar, taur, porc, câine și maimuță. La finalul acestor avataruri, revine pe pământ… Citește mai mult Mo Yan, „Obosit de viață, obosit de moarte”, București, Editura Humanitas, 2012, 736 de pagini

Roboții și literatura


Că poveștile bune pot fi stricate dacă sunt spuse prost și viceversa e deja un truism. Nu poveștile mari creează capodopere, ci, mai degrabă, invers. Totuși, neexplicitate, consecințele acestui tip de enunț pot fi de-a dreptul paradoxale. Căci, dacă totul se reduce, în definitiv, la scriitură, la modul particular în care un scriitor sau altul articulează universuri narative, la stil, adică, n-am putea gândi că, în viitor, mașini sofisticate, cunoscătoare într-ale gramaticii și regulilor scrisului, pot crea capodopere de unele singure? Dacă literatura e, înainte de toate, arta scrisului și abia apoi arta de a spune povești interesante, nu ne-am putea trezi într-una dintre situațiile descrise de Asimov, într-una dintre povestirile lui? Acolo, un robot se transformă în scriitor. Deși, primele lui texte sunt nereușite, robotul progresează vizibil, odată ce înțelege regulile intrigii, ale gramaticii, ale suspansului. Întrebare e, deci, ce anume e „uman” în actul de a scrie literatură, ce anume face ca literatura să fie și să rămână un produs al speciei noastre, pe care nu-l poate face, la nivel înalt, nicio mașinărie?!… Citește mai mult Roboții și literatura