Un fel de top 5


De curând, un cititor al blogului meu reacționa la o postare legată de cartea lui Horia-Roman Patapievici, „Partea nevăzută decide totul”. După un schimb de comentarii, respectivul cititor mi-a adresat o provocare căreia înțeleg să-i dau curs. Mi s-a cerut un top al ideilor care mi s-au părut a fi demne de reținut din lecturile mele recente. Deși ideea de top nu-mi surâde, provocarea în sine mi se pare a fi interesantă. Așadar, iată ideile:

  1. În programele politice ale Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România (1893) și Partidului Social Democrat (1910) se prevedea separarea Bisericii de Stat și laicizarea învățământului. Ideea e dezvoltată de cercetătorul Marius Rotar („Conflictul dintre știință și religie. Asupra liberei cugetări”), unul dintre cei care se poate numi cu adevărat cercetător și nu farseur. Mi se pare demn de a fi studiat cum anume partidele de stânga au trecut de la o astfel de viziune la cea pe care o au astăzi.
  2. “That is when I understood the magical meaning of the circle. If you go away from a row, you can still come back into it. A row is an open formation. But a circle closes up, and if you go away from it, there is no way back” (Milan Kundera, „The Book of Laughter and Forgetting”). Mi se pare o idee care poate fi extrapolată și folosită pe tărâmul sociologiei sau al teoriei mentalităților.
  3. „Cititorul nu caută niciodată într-o carte de istorie decât neroziile pe care le știa mai dinainte. Dacă vei încerca să-l mai înveți și altceva, nu vei reuși decât să-l umilești și să-l superi. Nu căuta să-l luminezi, că se va plânge că-l jignești în convingerile lui.” (Anatole France, „Insula pinguinilor”). Superb spus… Cu aplicare directă la istoria pe care o învățăm cu toții prin școli și, mai apoi, la fantasmagoricele teorii ale dacologilor de serviciu.
  4. „În Grecia, scholé însemna „timp liber”, „recreație”, iar verbul derivat scholázein semnifica „a avea timp liber”, „a nu munci”. Cum a ajuns atunci să însemne tocmai acest cuvânt ceea ce azi e chiar opusul „recreației” – anume „școala”? Răspuns sincer: deoarece între grecii cei vechi și minerii cei noi există o anumită asemănare: și unii, și ceilalți considerau sau consideră că munca și gândirea se exclud iremediabil!” (Andrei Cornea, „Cuvintelnic fără frontiere”). Interesant cum de s-a ajuns la opoziția aceasta gândire vs. muncă în mentalul colectiv românesc în comunism și postcomunism.
  5. “Evil, for which I live, consists not in action, but in character” (R.L. Stevenson, „Dr. Jekyll and Mr. Hyde with The Merry Man and Other Stories”). Ar merita o reflecție modul în care ideea de rău s-a modificat de-a lungul vremii și cum ea, în esență, nu are legătură cu un set de principii, cu o etică anume, ci cu tipul de caracter care comite răul.

 

 

 

Acesta nu este, firește, un top. E doar o sumară trecere în revistă a unor idei care m-au preocupat în ultima vreme. Sper ca, în felul acesta, sa fi răspuns în mod satisfăcător provocării cititorului meu.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s