Gustave Le Bon, „Psihologia mulțimilor”, București, Editura Antet, s.a, traducere de Mariana Tabacu, 112 pagini


imagine_10477Publicată în 1895, lucrarea este una dintre cele mai influente scrise vreodată de Gustave Le Bon. Textul abundă de idei formulate atât de captivant, încât e imposibil să te lase indiferent. Amendabil accentul pe care Le Bon îl pune pe rasă și capacitatea acesteia de a determina fundamental mentalul colectiv. Unele dintre ideile exprimate se apropie destul de periculos de ideile extremei drepte. De altfel, convingerea lui Le Bon (exprimată în altă lucrare) că femeile ar avea capacități intelectuale mai reduse decât bărbații și credința că școlile trebuie să fie diferențiate pe sexe vorbește de la sine despre exagerările sociologului francez (în spiritul secolului din care face parte). Cu toate acestea, există și remarcabile intuiții și observații. De pildă, ideea că o masă, indiferent de inteligența sau lipsa de inteligență a celor care o compun, va fi animată mai mereu de aceleași resorturi; masele resping rațiunea și se lasă ghidate de sentiment. Ele nu sunt capabile să producă opinii și idei, ci se lasă excitate de idei și opinii exterioare pe care le preiau. Pentru a manipula o masă, un lider trebuie să recurgă la trei mijloace: afirmația, repetiția, contagiunea. Demnă de remarcat și aserțiunea conform căreia, contrar opiniei generale, evenimentele cu un mare număr de martori oculari sunt și cele mai susceptibile a fi denaturate și insuficient înțelese. Pentru Le Bon, istoria e o ficțiune. Pe alocuri, textul mi-a adus aminte de Machiavelli. Prea puține exemple, totuși; mult prea puține în comparație cu gravitatea enunțurilor. Când acestea vin, totuși, sunt aproape exclusiv aduse din zona spațiului cultural francez, ceea ce surprinde la un antropolog precum Le Bon, cunoscător direct al civilizației europene și asiatice.

Nota mea: 7

 

 

Cărţi şi opinii subiective despre cărţi la: 

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-re-citit-in-ultima-vreme-2016/

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-recitit-in-ultima-vreme-ianuarie-2013/

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-citit-in-ultima-vreme/

 

 

„Doar uniformitatea mediilor dă naștere uniformității aparente a caracterelor. Am arătat undeva că orice configurație mintală conține caracteristici latente, care, sub influența unor schimbări bruște de mediu, pot să se manifeste”. 

„În tot ce se întemeiază pe trăiri afective – religie, politică, morală, simpatii, antipatii etc. – oamenii superiori nu depășesc decât cu rare excepții nivelul oamenilor de rând. La nivel intelectual, între un celebru matematician și cizmarul lui poate exista un hău imens, dar din punct de vedere al caracterului și al credințelor, diferența poate să fie nulă”. 

„Prin simplul fapt că aparține gloatei, omul coboară mai multe trepte pe scara civilizației. Singur, era poate un ins cultivat, în mulțime este un instinctual, deci un barbar. Are spontaneitatea, violența, ferocitatea, dar și entuziasmul și eroismul ființelor primitive. Își va reproșa, poate, ulterior, ușurința cu care s-a lăsat impresionat de cuvinte, de imagini și antrenat în acte care îi lezează cele mai evidente interese”. 

„Pretutindeni, masele sunt feminine, dar cele mai feminine dintre toate sunt cele latine – cine se sprijină pe ele poate să urce foarte sus și foarte repede, dar este sigur că într-o bună zi poate fi prăvălit în hăuri”. 

„Odată integrați masei, înțeleptul și cel sărac cu duhul devin deopotrivă incapabili de observație”. 

„Evenimentele cele mai îndoielnice sunt cele observate de un mare număr de persoane. A spune că un fapt a fost constatat simultan de mii de martori înseamnă a spune că faptul real este, în general, foarte diferit de relatarea lui care a fost adoptată”. 

„Masele nu cunosc decât sentimente simple și radicale, opiniile, ideile și convingerile ce le sunt sugerate fiind acceptate sau respinse în bloc, drept adevăruri absolute sau erori nu mai puțin absolute.” 

„Dacă masele ar fi stat să cugete și să-și descopere interesele imediate, nicio civilizație nu s-ar mai fi dezvoltat pe Pământ și omenirea n-ar fi avut istorie”. 

„În istorie, aparența a jucat întotdeauna un rol mult mai important decât realitatea, și irealul domină realul”. 

„Eficacitatea cuceritorilor și puterea statelor se bazează pe imaginația populară”. 

„Intoleranța și fanatismul – iată ce însoțește întotdeauna sentimentul religios. Ele sunt inevitabile la aceia care cred că dețin secretul fericirii pământești sau eterne. Aceste două trăsături se regăsesc la toți membrii unui grup animat de o convingere oarecare”. 

„Fără tradiții stabile – absența civilizațiilor; fără eliminarea lor lentă – absența progresului!” 

„Popoarele nu sunt guvernate conform unui capriciu de moment, cu după cum o cere caracterul lor”. 

„La baza ierarhiei sociale, școala fabrică armate de proletari nemulțumiți de soarta lor, gata oricând de revoltă; în vârful acestei ierarhii, ea creează o burghezie frivolă și, totodată, sceptică și credulă, îndoctrinată cu încrederea superstițioasă în statul-Providență, împotriva căruia, cu toate acestea, nu contenește de a-și arăta „colții”, acuzând guvernele de propriile ei greșeli, incapabilă, însă, să întreprindă ceva fără intervenția autorităților”. 

„Acumularea de cunoștințe inutilizabile este un mijloc sigur de transformare a omului în revoltat”. 

„Cuvintele nu au decât semnificații mobile și tranzitorii, schimbătoare de la epocă la epocă, de la popor la popor. Când dorim să acționăm prin cuvinte asupra maselor, trebuie cunoscut sensul pe care îl au pentru ele la un moment dat, iar nu cel avut odinioară sau cel atribuit de indivizi cu o altă configurație mintală. Ca și ideile, cuvintele au viață.” 

„Pentru a te face admirat de mase, trebuie întotdeauna să le ții la distanță”. 

„Nefiind decât ficțiune, orice credință generală supraviețuiește doar atâta vreme cât nu va fi supusă analizei”. 

„De îndată ce o nouă dogmă se implantează în spiritul maselor, ea devine sursă de inspirație pentru instituții, pentru artă și pentru morală – înstăpânirea ei este atunci absolută. Întreprinzătorii visează să o pună în practică, legislatorii să o aplice, filosofii, artiștii, poeții caută să o traducă în cele mai diverse forme”. 

„Pentru a-și îndeplini dezideratele, o masă de oameni de origine latină, fie ea revoluționară, fie conservatoare, va face întotdeauna apel la stat. Dimpotrivă, o masă de englezi sau de americani nu recurge la stat și nu se adresează decât inițiativei particulare. O masă de francezi ține, înainte de orice, la egalitate, iar o masă de englezi la libertate. Această diferență de rasă generează aproape tot atâtea tipuri de mase câte națiuni  există”. 

„Popoarele sunt conduse de spiritul rasei lor, adică de reminiscențele ancestrale a căror sumă este acest spirit. Rasa și angrenajul nevoilor cotidiene – iată tainicii stăpâni ai destinelor noastre”. 

„Foarte rar un lider de opinie devansează opinia publică, cel mai adesea el se mărginește la a-i adopta erorile”. 

„Victime ale iluziei că prin înmulțirea legilor egalitatea și libertatea sunt mai bine asigurate, popoarele acceptă în fiecare zi îngrădiri dintre cele mai apăsătoare. Obișnuiți să suporte un jug, oamenii vor începe să-l caute, pierzându-și spontaneitatea și energia. Nu mai sun decât palide umbre, automate pasive, lipsite de voință, de rezistență și de forță”. 

Alte citate, la

https://ovidiuivancu.wordpress.com/romanii-despre-romani-si-nu-numai/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s