Nora  Iuga, „Sexagenara și tânărul”, Iași, Editura Polirom, 2012, 208 pagini


 

 

sexagenara-si-tanarul-top-10_1_fullsizeUn roman fără anvergură, cu un epic anemic, cu inserții, de multe ori inutile, de liric, cu digresiuni și divagații care-ți dau senzația învârtirii în cerc. Textul este confesiunea unei scriitoare sexagenare în fața unui tânăr care, de fapt, nu este tânăr decât raportat la vârsta naratoarei. Sentimentele oscilează mai mereu între erotic și matern. Interesantă această tehnică de scriere; naratoarea face salturi bruște de la persoana I la persoana a III-a, este când omniscientă și obiectivă, când subiectivă și brutal de sinceră. În rest, deși stilul justifică un roman de factură psihologică, lipsa de profunzime a observațiilor și slaba configurare a personajelor fac din „Sexagenara și tânărul” un text lipsit de forță, care nu transmite foarte multe. Extrem de deranjante și sâcâitoare micile stângăcii de scriere, precum folosirea adverbului „mai” înaintea pronumelui („nu mai mi-e frică”), pleonasmul „panaceu universal” și folosirea adjectivului „perfect” cu un grad de comparație („cea mai perfectă ladă de gunoi”).

Nota mea: 6

 

Cărţi şi opinii subiective despre cărţi la: 

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-re-citit-in-ultima-vreme-2016/

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-recitit-in-ultima-vreme-ianuarie-2013/

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-citit-in-ultima-vreme/

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s