CARAGIALE… DE CE NE CRITICĂ GRECUL?!


Iar noi ceilalți, când suportăm cu greu adevărurile rostite de cei pe care, etnic, nu-i considerăm de-ai noștri, suferim de complexul Miței din D-l Goe…. Când i se atrage atenția lui Goe, când e sfătuit că nu e tocmai prudent să scoată capul pe geamul trenului, tanti Mița se simte ofensată. Cum adică, un străin să își permită a da sfaturi copilului?! Culmea impertinenței, nu-i așa?! Complexul Miței are rădăcini adânci în cultura noastră, cu mult înainte de epoca lui Caragiale. Cine nu crede să reflecteze asupra unui pasaj din Alexandru Lăpușneanul, nuvela istorică a lui Costache Negruzzi ce figurează în programele obligatorii de literatură română. În textul publicat la 1840, vorbind despre Ruxanda, naratorul simte nevoia următorului comentariu: „Figura ei avea acea frumuseță care făcea odinioară vestite pre femeile României și care se găsește rar acum, degenerînd cu amestecul națiilor străine”!… Citește mai mult CARAGIALE… DE CE NE CRITICĂ GRECUL?!

Anunțuri

Markus Zusak, „The Book Thief”, Black Swan, London, 2013, 559 de pagini


Ecranizat în 2013, romanul spune povestea unei fetițe, Liesel Meminger, care, la vârsta de nouă ani, este dată spre adopție unei familii care trăiește într-un orășel de lângă München. Hans și Rosa Haubermann trăiesc în Germania nazistă. Deși mimează atașamentul față de Fürher, cei doi adăpostesc pentru o perioadă un evreu și îi oferă lui Liesel o familie. Naratorul poveștii este chiar… Moartea. Majoritatea scenelor din roman se petrec pe o singură stradă, Himmel. Liese dezvoltă o… Citește mai mult Markus Zusak, „The Book Thief”, Black Swan, London, 2013, 559 de pagini

Cronica unui război anunțat: științele umaniste vs. științele exacte


Acela care nu poate fi mulțumit doar de existența științelor exacte are nevoie de un loc înspre care să-și îndrepte privirea. Dacă locul acela e ocupat de pseudo-alchimiștii lui Coelho, evident, științele umaniste vor lua drumul către insectarul istoriei, parte a unui gigantic muzeu care adăpostește creaturi pe cale de dispariție sau demult dispărute.

Citește mai mult Cronica unui război anunțat: științele umaniste vs. științele exacte

Tom Hodgkinson, „Ghidul leneșului. Mic tratat pentru leneși rafinați”, București, Editura Nemira, 2014, 319 pagini, traducere din limba engleză de Gabriel Stoian


Tradusă în limba română cu acest titlu care, pesemne, se vrea comercial (titlul original, „How to be Idle”), cartea nu este nici tratat și nici ghid, ci, pur și simplu, o critică severă a capitalismului și consumerismului. Ceea ce o face interesantă este tocmai perspectiva: prea adesea, o critică a capitalismului se face de pe pozițiile socialismului sau comunismului, inducându-se ideea că avem în față o alegere binară: socialism vs. capitalism. Aici, Hodgkinson desființează cultul muncii (prezent, deopotrivă, în capitalism și socialism) și constată cum, deși dezvoltarea tehnologică ar fi trebuit să ne ofere mai mult timp pentru noi înșine, a reușit exact contrariul: suntem cu toții niște roboței obs… Citește mai mult Tom Hodgkinson, „Ghidul leneșului. Mic tratat pentru leneși rafinați”, București, Editura Nemira, 2014, 319 pagini, traducere din limba engleză de Gabriel Stoian

Dino Buzzati, „O dragoste”, Iași, Editura Polirom, 2013, 240 de pagini, traducere din limba italiană și note de Smaranda Cosmin


Romanul este povestea unei obsesii. Scenograful Antonio Dorigo, un burlac ajuns la cincizeci de ani, recurge frecvent la serviciile prostituatelor. Până într-o zi, când o întâlnește pe Laide, de care se îndrăgostește orbește. Avem aici un cu totul alt Buzzati decât cel din „Cele mai frumoase povestiri”: explorează cu minuțiozitate mecanismele obsesiei, … Citește mai mult Dino Buzzati, „O dragoste”, Iași, Editura Polirom, 2013, 240 de pagini, traducere din limba italiană și note de Smaranda Cosmin