Tom Hodgkinson, „Ghidul leneșului. Mic tratat pentru leneși rafinați”, București, Editura Nemira, 2014, 319 pagini, traducere din limba engleză de Gabriel Stoian


res_d911c15ac9d9be656c3bc3aabcfab1d2_450x450_1mkuTradusă în limba română cu acest titlu care, pesemne, se vrea comercial (titlul original, „How to be Idle”), cartea nu este nici tratat și nici ghid, ci, pur și simplu, o critică severă a capitalismului și consumerismului. Ceea ce o face interesantă este tocmai perspectiva: prea adesea, o critică a capitalismului se face de pe pozițiile socialismului sau comunismului, inducându-se ideea că avem în față o alegere binară: socialism vs. capitalism. Aici, Hodgkinson desființează cultul muncii (prezent, deopotrivă, în capitalism și socialism) și constată cum, deși dezvoltarea tehnologică ar fi trebuit să ne ofere mai mult timp pentru noi înșine, a reușit exact contrariul: suntem cu toții niște roboței obsedați de ideea eficienței. Hodgkinson pledează pentru lene, pentru timp liber, pentru meditație în dauna eficienței, combătând credibil și virulent zicerea „timpul înseamnă bani”. Cartea e structurată în câteva capitole, fiecare dintre ele purtând titlul unei anumite ore a zilei („Ora 8 dimineața”, „Ora 9 dimineața” ș.a.m.d). Tocmai din această structurare a textului vine și punctul său slab. Ideile, în loc să umeze o înlănțuire firească, se supun (până la urmă ironic, având în vedere scopul autorului) unei structuri rigide. Apoi, e și o doză oarecare de superficialitate în modul în care Hodgkinson manipulează informația, la care se adaugă și stângăcii de redare a ideilor în limba română. Însă, alături de „Agonia erosului” (Byung-Chul Han), textul se înscrie în seria celor mai pertinente critici la adresa capitalismului citite de mine în ultima vreme.

Nota mea: 7

 

Cărţi şi opinii subiective despre cărţi la: 

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-re-citit-in-ultima-vreme-2016/

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-recitit-in-ultima-vreme-ianuarie-2013/

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-citit-in-ultima-vreme/

 

 

„Nu, cei ce se scoală devreme nu sunt sănătoși, bogați și deștepți. Ei sunt deseori bolnăvicioși, săraci și proști. Ei îi slujesc pe cei care se scoală târziu.” 

„Cu alte cuvinte, slujba a fost inventată pentru a ușura sarcina celor din vârful piramidei. Oamenii s-au trezit despuiați de independență, pentru a sluji visurile de mărire ale altora – proprietarii de fabrici care aspirau la o poziție mai înaltă și credeau în munca îndârjită.” 

„Într-adevăr, la începutul Evului Mediu, cei care munceau – acei laboratores – erau disprețuiți de restul societății. În vârful piramidei se situau leneșii – clericii și războinicii. Potrivit lui Tacit, războinicii respectau regula potrivit căreia trebuiau să fie leneși și lipsiți de vlagă la muncă, pentru că prin sânge puteau dobândi tot ceea ce voiau, astfel că între campanii își petreceau vremea ospătându-se, bând, dormind sau alergând după femei.” 

„Lâncezeala tragerea de timp sau joaca în momente aprobate precum weekendul, pauzele și concediile, sunt firești, însă adevărata plăcere o simți doar când nu muncești în vreme ce alții trudesc.” 

„De ce a prins fumatul atât de bine și de ce în acest moment al istoriei? Pentru profesorul universitar francez Richard Klein, autorul volumului Țigările sunt sublime (1993), există un răspuns simplu: tutunul a fost necesar pentru a ne calma, deoarece traversarea epocii medievale, cu certitudinile ei religioase, ne-a făcut să fim anxioși. Introducerea tutunului în Europa în secolul al XVI-lea a coincis cu nașterea Epocii Anxietății, începutul conștiinței moderne care a însoțit universalizarea cărților tipărite, descoperirea Lumii Noi, avântul metodelor raționale, științifice și, în paralel, pierderea siguranței teologiei medievale. Exprimat altfel: lui Dumnezeu i-a părut atât de rău pentru om, încât i-a dăruit tutunul.” 

„Teoria mea e că lumea se împarte în două: în leneși și antileneși. Pe aceștia in urmă îi botez acum „pisălogi”. Ei sunt oameni pe care pur și simplu nu-i lasă inima să nu se amestece în viața altora. Le lipsește imaginația, cred în munca îndârjită, în exploatare și ipocrizie, și devin politicieni, birocrați și îmbuibați perfecți. Vor ca mereu să se întâmple câte ceva, dar nu le pasă ce. Își impun părerile prin forța legii, coerciție și cu ajutorul presei și-și justifică acțiunile spunând că au creat slujbe, ori au redus costurile, au sporit cheltuielile sau au realizat profituri pentru acționari.” 

„Frecventarea bodegilor și consumul de bere au devenit o formă de protest împotriva noii etici a muncii, pe cale de a se naște și este fascinant să remarcăm numărul de mărci de bere care poartă până și astăzi nume războinice.” 

„Să mai adăugăm că bodega urbană a fost subminată nemilos de sala de gimnastică. După muncă, în loc să meargă ață la bodegă, tot mai mulți lunatici care detestă plăcerile vieții par să fie atrași de sala de gimnastică, unde, în locul halbei înspumate cu bere aurie sau brună și al companiei dornice de conversație, aleargă de unii singur pe benzi de exercițiu, timp în care privesc programele MTV pe ecrane uriașe, ca să uite de chinurile fizice. Dacă ții cu orice preț să faci exercițiu fizic, de ce nu găsești o bodegă situată la doi kilometri de birou sau de casă? În felul acesta, vei merge pe jos patru kilometri în fiecare zi, plus că te vei distra.” 

„Pentru mine, libertatea și lenea sunt practic sinonime. Leneșul e un gânditor și un visător și vrea cu ardoare să rămână independent. Ar prefera să nu se răscoale, dar când își vede atacat dreptul la lenevie, se poate ridica la acțiune.” 

„Romanii își venerau zeii, dar le plăcea să scrie și să discute despre defectele și scandalurile lor. Zeii erau deasupra muritorilor de rând, dar totodată erau sclavi ai instinctelor josnice. Ce diferență față de unicul Dumnezeu creștin, care e fără de prihană, în asemenea măsură, încât ne face să ne simțim tot timpul vinovați. Nici nu e de mirare că ne place să citim în ziare și reviste despre divorțurile și problemele cu droguri din lumea vedetelor: le invidiem, dar dorim să vedem propriile noastre slăbiciuni reflectate în purtarea lor.” 

„Avântul concediului a fost văzut cu ochi suspicioși de autorități, care s-au temut mereu că plebea va „risipi” timpul de odihnă bând, în loc să-și ascută mintea sau să se lase pătrunsă de propagandă. Sărbătorile bancare ale sfârșitului de secol XIX și concediile plătite ale secolului XX s-au deosebit într-o privință importantă de zilele de sărbătoare și ale sfinților din epoca preindustrială – acestea erau controlate de sus. În cazul în care guvernul dădea o legislație a timpului liber, atunci proletarii deveneau mai puțin amenințători față de ordinea socială” 

„Ne-am putea întreba: ce este această „lumea reală”? Înseamnă oare trudă în fiecare zi ca să producem obiecte inutile care îi fac pe alții mai săraci și mai puțin fericiți? Înseamnă politică de cabinet, polițe de asigurare, planuri de pensie, ținte de eficiență, prezentări în Powerpoint, colectare de taxe, debitare directă și lins în fund în cadrul corporației? „Lumea reală” este lipsită de haz, cumpătată, punctuală? Cine ar putea spune dacă nu cumva toate acestea constituie de fapt lumea falsă, lumea creată de noi ca să uităm de cea reală, cea pe care o purtăm în capetele noastre? La urma urmelor, ambele lumi sunt produse ale imaginației și limbii. Nu înțeleg de ce una merită privilegii în dauna celeilalte.” 

„Lumea minții este stăpânită de psihanaliști, lumea guvernării de partide politice, lumea alimentelor de supermarketuri și de promotorii lor,  bucătarii-șefi celebri. O singură lume s-a spart în milioane de lumi mici, fiecare concurând cu celelalte. Asta duce la o senzație de neputință și prostie. Urmăm regulile stabilite de alții și cerem ajutorul altora. Suntem neajutorați și îi plătim pe alții ca să ne sfătuiască.” 

„Visele adevărate înseamnă să vedeți ceea ce altora le scapă.” 

 

Alte citate la

https://ovidiuivancu.wordpress.com/romanii-despre-romani-si-nu-numai/

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s