Yuval Noah Harari, „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”, Iași, Editura Polirom, 2017, traducere de Adrian Șerban, 386 de pagini


(English version below)

0_taeyC6KBi3msR6TJO demonstrație de inteligență, capacitate de sinteză și știință a persuasiunii cum rar se mai poate vedea într-un text contemporan. Yuval Noah Harari descrie, în liniile ei fundamentale, evoluția lui Homo sapiens, reușind să articuleze raționamente care provoacă întrebări, frisoane, revolte. Orice poate genera această carte, numai indiferență nu. Vehiculând cu lejeritate noțiuni din domenii dintre cele mai variate (de la antropologie și istorie, până la fizică, informatică sau astronomie), cartea este, înainte de toate, un demers curajos. Ea nu se închide în interiorul unui discurs sforăitor academic, ininteligibil, sacrosanct; dimpotrivă, se deschide către speculația inteligentă, către încercări de a intui tendințe și de a problematiza. Genul de carte la care, probabil, istoricul tradițional român ar strâmba din nas (există în istoriografia românească stupida idee că ariditatea exprimării e echivalenta seriozității științifice). Chiar și când nu poți fi de acord cu tezele lui Yuval Noah Harari (unele dintre ele, amendabile), textul lui e deschizător de orizonturi.

 

Nota mea: 10

 

The book is a brilliant display of knowledge, cleverness, persuasion and synthesis rarely found in other contemporary texts. Yuval Noah Harari describes the evolution of Homo Sapiens, from the very beginning till the time of internet and bionic man. As a result of his analysis, the reader feels continuously provoked to think, to debate, to question, to worry or to challenge. One can not read a single page indifferently; everywhere, there are moral dilemmas, controversial statements and plenty of food for thought. Above all, Yuval Noah Harari`s book is a bold and adventurous enterprise, covering various fields, from history, literature and anthropology to informatics and astronomy. Instead of using a so-called academic discourse, rigid, pompous and presumptuous, the author prefers to connect dots, to ingeniously contemplate, to work both with facts and hypothesis, and to project into future. Even when you disagree with some of the author`s thesis (and there might be several such cases), you can`t help but admire the robust architecture of the entire book.

 

Cărţi şi opinii subiective despre cărţi la: 

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-re-citit-in-ultima-vreme-2016/

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-recitit-in-ultima-vreme-ianuarie-2013/

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-citit-in-ultima-vreme/

 

 

„Alte animale din vârful piramidei, precum leii și rechinii, au evoluat până la această poziție într-un mod foarte gradual, de-a lungul a milioane de ani. Acest lucru a permis ecosistemului să dezvolte mecanisme de control și echilibrare care au împiedicat leii și rechinii să provoace prea multe distrugeri. Pe măsură ce leii au devenit mai redutabili, gazelele au început să alerge mai repede, hienele sa coopereze mai bine, iar rinocerii să fie mai irascibili. În schimb, oamenii au ajuns în vârf atât de repede, încât ecosistemul nu a avut timp să se adapteze. Mai mult, oamenii înșiși nu au reușit să se adapteze. Majoritatea prădătorilor de vârf ai planetei sunt animale pline de măreție. Milioanele de ani de dominație le-au dat un sentiment de deplină încredere în sine. Dimpotrivă, sapiens seamănă mai mult cu un dictator dintr-o republică bananieră. Fiindcă am fost până de foarte curând printre subalternii savanei, suntem plini de temeri și anxietăți în ceea ce privește poziția noastră, ceea ce ne face de două ori mai cruzi și mai periculoși. Numeroase flageluri istorice, de la războaie sângeroase la catastrofe ecologice, își au proveniența în acest salt extrem de pripit.” 

 

„Și totuși, trăsătura cu adevărat unică a limbajului nostru nu este capacitatea lui de a transmite informații despre oameni și lei. Mai degrabă este capacitatea de a transmite informații despre lucruri care nu există deloc. După câte știm, doar sapiens pot vorbi despre categorii întregi de entități pe care nu le-au văzut, atins sau mirosit niciodată.” 

„Un număr mare de străini pot coopera cu succes prin intermediul credinței în mituri comune.” 

„Să spui povești eficiente nu e ușor. Dificultatea nu constă în a spune povestea, ci în a-i convinge pe ceilalți să o creadă. Mare parte din istorie se învârte în jurul acestei întrebări: cum convingem milioane de oameni să creadă anumite povești despre zei sau națiuni sau societăți cu răspundere limitată? Și totuși, când acest lucru reușește, el le oferă sapiens-ilor o putere imensă, pentru că le permite milioanelor de străini să coopereze și să lucreze în vederea unor scopuri comune. Încercați doar să vă imaginați cât de dificil ar fi fost să creăm state sau Biserici sau sisteme juridice dacă am fi putut să vorbim doar despre lucruri care există cu adevărat ca râurile, copacii și leii.” 

„Diferența veritabilă dintre noi și cimpanzei este liantul mitic ce adună laolaltă un mare număr de indivizi, familii, grupuri. Acest liant ne-a făcut stăpânii creației”. 

„De la Revoluția Cognitivă încoace, pentru sapiens nu mai există un unic mod de viață natural. Există doar alegeri culturale, dintr-o paletă năucitoare de posibilități.” 

„Cercetătorii tind să pună doar acele întrebări la care pot spera în mod rezonabil să răspundă” 

„Nu-i credeți pe iubitorii de natură care pretind că strămoșii noștri trăiau în armonie cu aceasta. Cu mult înainte de Revoluția Industrială, Homo sapiens deținea recordul între toate organismele pentru a fi determinat extincția celor mai multe specii de plante și animale. Ne bucurăm de distincția dubioasă de a fi specia cea mai distructivă din analele biologiei.” 

„Revoluția Agricolă a sporit cu siguranță cantitatea de hrană aflată la dispoziția omenirii, însă surplusul de hrană nu s-a transpus într-o dietă mai bună ori mai mult timp liber. În loc de asta, el s-a tradus în explozii ale populației și elite răsfățate. Agricultorul de rând muncea mai mult decât vânătorul-culegător obișnuit și avea în schimb parte de o dietă mai proastă. Revoluția Agricolă  fost cea mai mare păcăleală din istorie.” 

„Cum să-i faci pe oameni să creadă într-o ordine imaginată așa cum sunt creștinismul, democrația sau capitalismul? Mai întâi, nu admiți niciodată că ordinea e imaginată. Insiști mereu că ordinea care susține societatea e o realitate obiectivă creată de zeii supremi sau de legile naturii.” 

„Nu există ieșire din ordinea imaginată. Atunci când dărâmăm zidurile închisorii noastre și alergăm spre libertate, alergăm de fapt în curtea mai spațioasă a unei închisori mai mari.” 

„A înțelege istoria umană în istoriile care au urmat Revoluției Agricole se reduce în ultimă instanță la o singură întrebare: cum s-au organizat oamenii în rețele de cooperare în masă, câtă vreme le lipseau instinctele biologice necesare pentru a susține astfel de rețele? Răspunsul scurt este că oamenii au creat ordini imaginate și au născocit sisteme de scriere. Aceste două invenții au umplut lacunele lăsate de moștenirea noastră biologică.” 

„Cultura tinde să susțină că interzice doar ceea ce este nenatural. Însă, dintr-o perspectivă biologică, nimic nu este nenatural. Orice este posibil este prin definiție natural. Un comportament cu adevărat nefiresc, unul care este împotriva legilor naturii, pur și simplu nu poate exista, așa încât nu ar avea nevoie de vreo interdicție. Nicio cultură nu s-a deranjat vreodată să le interzică bărbaților să facă fotosinteză, femeilor să alege mai repede decât viteza luminii ori electronilor cu sarcină negativă să fie atrași unii de alții. În realitate, conceptele noastre de natural și nenatural nu provin din biologie, ci din teologia creștină.” 

„E tentant să împărțim istoria în mod tranșant în băieți buni și băieți răi, cu toate imperiile trecute în rândul băieților răi. Căci marea majoritate a imperiilor s-au (sic!) întemeiat pe sânge și și-au menținut puterea prin opresiune și război. Totuși, cele mai multe culturi actuale se bazează pe moșteniri imperiale. Dacă imperiile sunt prin definiție rele, ce spune acest lucru despre noi?” 

„În prezent toți oamenii sunt, într-o măsură mult mai mare decât sunt dispuși să admită de obicei, europeni în privința îmbrăcămintei, modului de gândire și gusturilor. Pot fi înverșunat antieuropeni în retorica lor, însă aproape toată lumea de pe planetă vede politica, medicina, războiul și economia prin ochi europeni și ascultă muzică compusă în stiluri europene, cu cuvinte în limbi europene. Chiar și economia chineză înfloritoare din prezent, care ar putea să-și redobândească în curând supremația globală, e clădită pe un model european de producție și finanțe.” 

„Sunt foarte puține discipline științifice care nu și-au început existența în slujba expansiunii imperiale și care nu datorează o bună parte din descoperirile, colecțiile, clădirile și bursele lor ajutorului generos al ofițerilor din armată, căpitanilor din marina militară și guvernatorilor imperiali.” 

„Imperiile construite de bancheri și comercianți în redingote și jobenuri au învins imperiile construite de regi și nobili în haine aurite și armuri strălucitoare. Imperiile mercantile erau pur și simplu mult mai abile în finanțarea cuceririlor lor. Nimeni nu vrea să plătească impozite, dar toată lumea e fericită să investească.” 

„La sfârșitul Evului Mediu, sclavia era aproape necunoscută în Europa creștină. În epoca modernă timpurie, ascensiunea capitalismului european a mers mână în mână cu ascensiunea comerțului transatlantic cu sclavi. Forțele pieței lipsite de restricții, mai degrabă decât regii tiranici sau ideologii rasiști, au fost responsabile pentru acest flagel.” 

„În 8500 î.Hr. puteai să regreți mult și bine Revoluția Agricolă, era prea târziu să mai renunți la agricultură. La fel, s-ar putea să nu ne placă capitalismul, dar nu putem trăi fără el.” 

„[…] majoritatea oamenilor împlinesc astăzi cu mult succes idealul capitalist-consumerist. Noua etică promite paradisul cu condiția ca bogații să rămână lacomi și să-și petreacă timpul făcând și mai mulți bani, iar masele să dea frâu liber dorințelor și pasiunilor lor – și să cumpere din ce în ce mai mult. Aceasta e prima religie din istorie ai cărei adepți chiar fac ceea ce li se cere să facă. Cum știm totuși că vom primi cu adevărat paradisul în schimb? Am văzut la televizor.” 

„Majoritatea oamenilor nu-și dau seama cât de pașnică e epoca în care trăim. Nici unul dintre noi nu era în viață acum o mie de ani, așa încât uităm cu ușurință cu cât mai violentă era lumea. Iar pe măsură ce devin mai rare, războaiele atrag mai mult atenția. Mai mulți oameni se gândesc la războaiele care devastează în prezent Afganistanul și Irakul decât la pacea în care trăiesc majoritatea brazilienilor și indienilor.” 

„Așadar, poate că fericirea constă în sincronizarea iluziilor personale privind sensul vieții cu iluziile colective dominante. Atâta timp cât narațiunea mea personală e în acord cu narațiunile oamenilor din jurul meu, pot să mă conving că viața mea are sens și să-mi găsesc fericirea în această convingere. E o concluzie de-a dreptul deprimantă. Depinde într-adevăr fericirea de autoiluzionare?”

Alte citate la:

https://ovidiuivancu.wordpress.com/romanii-despre-romani-si-nu-numai/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s