Eshkol Nevo, “Trei etaje”, București, Editura Humanitas, 2017, traducere din ebraică și note de Ioana Petridean, 296 de pagini


La fiecare etaj al unui bloc din Israel, avem câte un narator care își spune povestea. Povești de viață, despre trădări și relații complicate, despre despărțiri și regăsiri. În prima poveste, naratorul este un tată obsedat de integritatea fiicei sale; în cea de-a doua, Hani își înșală soțul care o ignoră cu fratele acestuia; în ultima poveste, o judecătoare văduvă regăsește drumul către fiul ei. În fiecare dintre povești, găsim aluzii lămuritoare la precedenta… Citește mai mult Eshkol Nevo, “Trei etaje”, București, Editura Humanitas, 2017, traducere din ebraică și note de Ioana Petridean, 296 de pagini

Supralicitarea modelelor


Pe vremea când eram încă elev de liceu, printre lucrurile care mă exasperau constant era obsesia dascălilor mei pentru modele umane. Obsesia, atunci ca și acum, se actualiza/actualizează deplin într-una dintre cele mai banale (iritante?!) întrebări: cine e modelul tău în viață? De fiecare dată când intram în conflict cu vreun regulament școlar ori cu regulile nescrise ale comportării decente, ni se invocau, mie și colegilor mei, modele de urmat (alți colegi, profesorii înșiși, mari oameni despre care abia auziserăm, Isus Hristos etc.). Era, pentru mine, de neînțeles cum de îți puteai construi propria existență urmând exemplul altora. De ce e atât de important să te anulezi pe tine ca individ până într-acolo, încât proiectul tău de viață să nu-ți mai aparțină, să fie al altuia?! Firește că, la vremea aceea, nu-mi puteam formula nemulțumirea în astfel de termeni, dar, în esență, despre asta era vorba.… Citește mai mult Supralicitarea modelelor

Khaled Hosseini, „Splendida cetate a celor o mie de sori”, București, Editura Niculescu, 2017, traducere din limba engleză și note de Crenguța Năpristoc, 400 de pagini


Pentru cine a citit „Vânătorii de zmeie”, atât tonul poveștii, cât și abordarea lui Hosseini sunt extrem de familiare. Aceasta este, de altfel, și problema textului. Dincolo de calitățile incontestabile ale scriitorului, cititorul simte că stilul și dezvoltarea narațiunii sunt repetitive. În plus, există de mai multe ori senzația că Hosseini se folosește de biografia sa și de tragediile reale ale Afganistanului ca de un pretext narativ. Nu de puține ori, el cedează tentației senzaționalismului (lasă impresia că unele dintre… Citește mai mult Khaled Hosseini, „Splendida cetate a celor o mie de sori”, București, Editura Niculescu, 2017, traducere din limba engleză și note de Crenguța Năpristoc, 400 de pagini

Maxim Gorky, “My Childhood”, 2016, Penguin Books, translated by Ronald Wilks, 266 de pagini


Romanul autobiografic al lui Gorki povestește copilăria naratorului în Rusia țaristă. Pe lângă reflecții legate de ceea ce generic numim “sufletul rus”, textul e impregnate de o tristețe sfâșietoare. Provenit dintr-o familie săracă, tânărul Alexei Peshkov (alter egoul lui Gorki) ajunge, după moartea tatălui său, în casa bunicilor. Copilăria lui e marcată de violență extremă. Rusia sfârșitului de secol XIX apare ca un teritoriu unde sărăcia, ignoranța, alcoolul și dezumanizarea își pun amprenta pe viața de zi cu zi a personajelor. Crime, … Citește mai mult Maxim Gorky, “My Childhood”, 2016, Penguin Books, translated by Ronald Wilks, 266 de pagini