Thomas Hardy, “Jude the Obscure”, Simon @ Brown, 2018, 454 de pagini


Publicat în 1895, romanul lui Thomas Hardy a fost de la bun început sursă de scandal și controverse. I s-a reproșat atitudinea ireverențioasă față de instituția căsătoriei și libertatea cu care tratează problema sexualității. Jude Fawley este un tânăr pietrar care trăiește într-un sat din sudul Angliei. El se îndrăgostește de verișoara sa, Sue Bridehead. Jude își dorește să studieze, visul său fiind acela de a se stabili la Christminster, un oraș imaginar al cărui corespondent ar putea fi Oxford. Sărac fiind, Jude nu reușește să-și depășească condiția, fiind nevoit să încheie o căsătorie … Citește mai mult Thomas Hardy, “Jude the Obscure”, Simon @ Brown, 2018, 454 de pagini

Gaston Leroux, “The Phantom of the Opera”, Bantam Classics, 1990, 352 de pagini, translated by Lowell Bair


Publicată pentru prima data în volum în 1910, celebra poveste a fantomei de la opera pariziană este unul dintre marile mituri literare ale lumii modern. Din păcate, Gaston Leroux este un scriitor mediocru, care nu știe nici să-și construiască personajele și nici să imună poveștii un ritm adecvat. Eric (fantoma), Christine Daae (femeia de care Eric se îndrăgostește) și Raoul (bărbatul pe care Christine îl iubește) sunt lipsiți de profunzime și coerență. Poate că cel mai deranjant amănunt e raportarea la fantomă. Leroux pare că vrea să facă din el un personaj… Citește mai mult Gaston Leroux, “The Phantom of the Opera”, Bantam Classics, 1990, 352 de pagini, translated by Lowell Bair

Despre Big Bang și Jane Eyre. Controverse în traduceri literare


Știința a rezolvat demult, într-un mod elegant, problema redării integrale a conținutului de la o epocă la alta, de la un spațiu cultural la altul. Limbajul ei și-a găsit o formă de expresie care poate încorpora și transmite idei, fără rest, în formule, ecuații și concepte. Lucrurile se fixează, conform grilei de înțelegere a unei epoci și, mai apoi, se fac pași în față, cu fermitate. Se ajunge frumos, aproape poetic, de la mecanica newtoniana la teoria relativității și, mai apoi, la mecanica cuantică. De la atom, la protoni și neutroni și, mai apoi, la quarci…De aici, mai departe, cine știe unde…

În științele umaniste, pare că de fiecare dată, odată cu fiecare traducere, odată cu fiecare încercare de a accesa matricea de înțelepciune a trecutului, pierdem câte ceva; e o mișcare haotică, circulară și ascendentă în același timp. Reținem ceva de la cei de dinainte, dar și pierdem câte ceva… Înțelegem, dar, în același timp, răstălmăcim, interpretăm…… Citește mai mult Despre Big Bang și Jane Eyre. Controverse în traduceri literare