Ismail Kadare, „Palatul viselor”, București, editura Humanitas, 2018, traducere din albaneză de Marius Dobrescu, 210 pagini


(English version below)

downloadPersonajul principal al romanului este Mark-Alem, un tânăr dintr-o familie de origine albaneză, extrem de influentă în Imperiul Otoman. La recomandarea familiei, el este numit funcționar la Palatul Viselor, una dintre cele mai importante instituții ale Imperiului. Palatul viselor este locul în care ajung zilnic mii și mii de vise, din toate colțurile Imperiului. Acolo, sunt selecționate și interpretate. Cel mai relevant dintre vise ajunge în fiecare săptămână pe masa suveranului, cel care ia decizii strategice în funcție de interpretarea lui. Încet-încet, Mark-Alep e complet absorbit de munca lui, până într-acolo, încât identitatea lui ajunge să fie definită de munca pe care o face. Romanul poate fi citit în cheia unei metafore a fragilității naturii umane în raport cu imensa mașinărie a statului. De multe ori, accentul pică exclusiv pe narativ, pe ceea ce se întâmplă. Interiorul personajelor rămâne, astfel, insuficient explorat. Prin demers, „Palatul viselor” amintește adesea de „Procesul” lui Kafka.

Nota mea: 8

Mark-Alem, the main character of the novel, is a young man who belongs to a prominent family of Albanian origin. Recommended by his family, he becomes a clerk, working for the Palace of Dreams, one of the most influential institutions of the Ottoman Empire. The Palace of Dreams is the place where thousands and thousands of dreams appear daily, collected from the entire Empire. There, the dreams are selected, interpreted and archived. The Sultan sees the most relevant of them each Friday, and, based on its interpretation, takes strategic decisions. Gradually, Mark-Alep becomes the prisoner of his own work, his identity being defined by it. The novel could be perceived as a metaphor of the fragility of the human nature confronted with an infernal and autocratic administrative machinery. More often than not, the plot becomes more important than the depiction of the character. The general atmosphere of the book reminds the reader of Kafka’s trial.  

 

Cărţi şi opinii subiective despre cărţi la:

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-re-citit-in-ultima-vreme-2016/

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-recitit-in-ultima-vreme-ianuarie-2013/

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-citit-in-ultima-vreme/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s