Analfabetul funcțional


Pe rețelele de socializare, moraliștii și „influencerii”, marii revoltați și revoluționarii de serviciu își asezonează adesea opiniile (căci, nu-i așa, ce e mai nobil decât a avea o opinie?!) cu citate și ziceri de duh care sună bine și dau dovada culturii lor vaste. În spatele celor mai multe citate de acest gen se ascund decontextualizări grosolane, clișee îngrozitoare și idei de o evidentă redundanță. Profesori, directori de școală, inspectori, miniștri, părinți experți în „parenting”, noi cu toții deplângem situația alarmantă a analfabeților funcțional, în timp ce răsfoim cu interes tabloide și ne punem toată speranța în forța tămăduitoare a gândirii pozitive și în puterea mistico-magică a horoscopului.     … Citește mai mult Analfabetul funcțional

Realitatea – mulțimea tuturor punctelor egal depărtate de un punct fix, numit ficțiune


Înțelegerea lumii noastre ca un sistem de ficțiuni plasează, dintr-o dată, literatura într-o poziție privilegiată. Ea nu mai e o colecție de texte și povești care ne distrage de la celelalte activități importante pe care le avem de îndeplinit, ci o cheie de înțelegere a realității. Mecanismele care articulează și dau sens unui text narativ coincid cu cele care alimentează ideologii, discursuri politice sau chiar reglează piața financiară. Monedele naționale reacționează la zvonuri și declarații; nucleele narative nu sunt, așadar, un simplu și neinteresant obiect de studiu al literaților. … Citește mai mult Realitatea – mulțimea tuturor punctelor egal depărtate de un punct fix, numit ficțiune

Elena Ferrante, “My Brilliant Friend”, Europa Editions, New York, 2016, translated from Italian by Ann Goldstein, 335 de pagini


“My Brilliant Friend” este primul volum al tetralogiei napolitane. Elena și Lina/Lila, două fete dintr-o suburbie săracă a orașului Napoli, leagă o prietenie complicată, marcată de violența mahalalei în care trăiesc și de greutăți financiare. Povestea debutează la începutul anilor `50 și acoperă cu acribie transformările sociale prin care trece Italia și mentalitatea unei pături sociale… Citește mai mult Elena Ferrante, “My Brilliant Friend”, Europa Editions, New York, 2016, translated from Italian by Ann Goldstein, 335 de pagini

Aravind Adiga, “Selection Day”, Picador, London, 2016, 336 de pagini


Deși capacitatea lui Aravind Adiga de a-și simți personajele și a le descrie minuțios resorturile interioare e neschimbată, povestea în sine e destul de letargică. Familia Kumar (doi frați și tatăl său) ajung în Mombay, încercând să-și facă un nume în lumea cricketului… Citește mai mult Aravind Adiga, “Selection Day”, Picador, London, 2016, 336 de pagini

Ruta Sepetys, “Between Shades of Gey”, London, Penguin Books, 2011, 344 de pagini


În 1939, sovieticii invadează țările baltice. Din ordinul lui Stalin, se alcătuiește o listă cu „dușmani ai poporului”. Cei aflați pe listă sunt deportați în Sberia. Primele deportări încep în 1941. Mulți lituanieni vor muri în Siberia, alții se vor întoarce doar pentru a constata că țara lor este în continuare ocupată de sovietici. Unele estimări arată că aproximativ o treime din populația țărilor baltice a fost ucisă în timpul ocupației sovietice. „Between Shades of Grey” este povestea unei … Citește mai mult Ruta Sepetys, “Between Shades of Gey”, London, Penguin Books, 2011, 344 de pagini

Doina Ruști, „Fantoma din moară”, Iași, Editura Polirom, 2017, 384 de pagini


Un roman impecabil construit, un text plin de forță, pe alocuri zguduitor. In prima lui parte, Adela Nicolescu descoperă un roman al propriei ei vieți, trăită undeva în satul Comoșteni. Sunt redate pasaje din roman și, mai apoi, lucrurile pe care Adela însăși și le amintește. În a doua parte, accentul cade pe transformarea profundă pe care o aduce comunismul și … Citește mai mult Doina Ruști, „Fantoma din moară”, Iași, Editura Polirom, 2017, 384 de pagini

Dino Buzzati, „Deșertul tătarilor”, Iași, Editura Polirom, 2011, 223 de pagini, traducere de Niculina Benguș-Tudoriu


Tânărul ofițer Giovanni Drogo este trimis la Fortăreața Bastiani, un loc izolat, aproape de graniță, în vecinătatea deșertului tătarilor. Sosit cu multe speranțe, dornic să devină erou, așteptând cu înfrigurare un atac din partea dușmanului, Drogo descoperă că serviciul militar la Fortăreața Bastiani nu e nimic mai mult decât rutină și plictiseală. Într-o atmosferă ce amintește de Hans Castorp, personajul din „Muntele vrăjit” al lui Thomas Mann, Drogo rămâne la fortăreață… Citește mai mult Dino Buzzati, „Deșertul tătarilor”, Iași, Editura Polirom, 2011, 223 de pagini, traducere de Niculina Benguș-Tudoriu

Cronica unui război anunțat: științele umaniste vs. științele exacte


Acela care nu poate fi mulțumit doar de existența științelor exacte are nevoie de un loc înspre care să-și îndrepte privirea. Dacă locul acela e ocupat de pseudo-alchimiștii lui Coelho, evident, științele umaniste vor lua drumul către insectarul istoriei, parte a unui gigantic muzeu care adăpostește creaturi pe cale de dispariție sau demult dispărute.

Citește mai mult Cronica unui război anunțat: științele umaniste vs. științele exacte

Tom Hodgkinson, „Ghidul leneșului. Mic tratat pentru leneși rafinați”, București, Editura Nemira, 2014, 319 pagini, traducere din limba engleză de Gabriel Stoian


Tradusă în limba română cu acest titlu care, pesemne, se vrea comercial (titlul original, „How to be Idle”), cartea nu este nici tratat și nici ghid, ci, pur și simplu, o critică severă a capitalismului și consumerismului. Ceea ce o face interesantă este tocmai perspectiva: prea adesea, o critică a capitalismului se face de pe pozițiile socialismului sau comunismului, inducându-se ideea că avem în față o alegere binară: socialism vs. capitalism. Aici, Hodgkinson desființează cultul muncii (prezent, deopotrivă, în capitalism și socialism) și constată cum, deși dezvoltarea tehnologică ar fi trebuit să ne ofere mai mult timp pentru noi înșine, a reușit exact contrariul: suntem cu toții niște roboței obs… Citește mai mult Tom Hodgkinson, „Ghidul leneșului. Mic tratat pentru leneși rafinați”, București, Editura Nemira, 2014, 319 pagini, traducere din limba engleză de Gabriel Stoian

Jurnal găgăuz (IX)


E ca și cum nu ar mai exista viață în afara politicii. Ironia e că oamenii politici (de aici și din România, nu știu alții cum sunt…), în marea lor majoritate, îmi par a fi nu atât de diferiți unii de alții. Ei creează în societate ideea că susțin diferite ideologii, că promovează diferite principii, dar, pe deasupra tuturor acestor chestiuni, sunt perfect conștienți că aparțin unei aceleiași caste. Patima lor e jucată, e teatrală, e mimată… Cetățenii, însă, o consideră autentică. În virtutea acestei patimi, noi, oamenii de rând, ne agităm sincer, renunțăm la prieteni și prietenii. Zilele acestea, în România, părinții încearcă să își convingă copiii, copiii încearcă să își convingă părinții, bugetarii polemizează cu „corporatiștii”, tinerii cu bătrânii… Și toate astea, pentru ce?! În vreme ce noi ne depărtăm unii de alții, din cauza patimilor politice, ei, politicienii care le-au generat, stau împreună la aceeași masă, negociază, discută, își strâng mâna și își zâmbesc politicos și ipocrit, în spatele camerelor de luat vederi…… Citește mai mult Jurnal găgăuz (IX)

Oamenii-insulă în căutarea timpului liber pierdut


Senzația cvasiunanimă e că lectura lărgește orizonturi, că ne face mai receptivi la ceea ce se petrece în afara noastră, că ea ar fi, deci, un antidot al alienării moderne. Aceasta pare a fi, totuși, nimic altceva decât o viziune romantică. Dacă ar exista un sondaj care să ne spună cam ce anume citește fiecare dintre noi, probabil am ajunge la concluzia că lecturile sunt și ele subsumate sferei intereselor noastre profesionale sau personale. Ele contribuie, deci, mai degrabă, la consolidarea cunoștințelor noastre în interiorul unor granițe clare decât la expansiunea conștiinței noastre de cititori către alte teritorii.… Citește mai mult Oamenii-insulă în căutarea timpului liber pierdut

O plimbare pe Facebook


Apoi, din păcate va trebui să mă includ şi în această categorie, avem… scriitorul pe Facebook. Dacă e publicat pe undeva, postează adresa articolului, desigur, doar pentru a-i informa pe cei interesaţi de subiect. Dacă nu e publicat nicăieri, îşi face blog. Se imaginează citit în cafenele, pe stradă, îşi vede aievea cititorii care abia aşteaptă noul lui text. Ca variante ale aceleiaşi tipologii, avem cântăreţul, pictorul, orice fiinţă umană care crede despre sine că e suficient de talentată într-un domeniu sau altul. Totuşi, predomină scriitorii. Cu cât ei au mai puțini cititori, cu atât mai mult își imaginează că într-un colț de lume, un anonim cineva le descoperă, cu plăcere, textele.

În fine, în fotografiile de pe Facebook, cu excepția câtorva originali care-și postează fotografii cu ei pe paturile de spital, toată lumea trăiește la modul ideal. Dacă n-ar exista viața reală, care să ne ajute să luăm o pauză de la atâta fericire, zâmbet și perfecțiune, ne-am plictisi teribil. Povestea vieților noastre, spusă în fotografii, pe Facebook, este cea mai proastă poveste spusă vreodată. Repetitivă, previzibilă, neverosimilă, enervantă… Și, totuși, continuăm s-o spunem. E plăcerea perversă a exhibiționistului, fascinația confuză a omului care confundă expunerea cu celebritatea…… Citește mai mult O plimbare pe Facebook

Kate Chopin, „The Awakening”, HarperCollins Publishers, London, 2011, 211 pagini


Publicat în 1899, romanul este considerat un manifest feminist avant la lettre, motiv pentru care a avut, în epocă, o receptare negativă. Personajul principal, Edna Pontellier, soție și mamă a doi copii, descoperă treptat că viața pe care o duce nu o mulțumește. În timpul unei veri petrecute în Grand Isle, o mică insulă în Louisiana, nu departe de New Orleans și granița cu Mexicul, Edna se îndrăgostește iremediabil de Robert Lebrun.… Citește mai mult Kate Chopin, „The Awakening”, HarperCollins Publishers, London, 2011, 211 pagini

Susan Sontag, „În America”, București, Editura Univers, 2007, traducere și note de Cristiana Vișan, 383 de pagini


Pe fundalul descrierii Americii, se desfășoară povestea de dragoste dintre Maryna (căsătorită cu Bogdan) și tânărul scriitor Ryszard precum și aventurile homosexuale ale lui Bogdan… Citește mai mult Susan Sontag, „În America”, București, Editura Univers, 2007, traducere și note de Cristiana Vișan, 383 de pagini

Fascinantă și cumplit de enervantă


Trăia acum singură, undeva într-un apartament de la marginea orașului. Părea hotărâtă să nu permită lumii s-o mai atingă în vreun fel; își era suficientă sieși și-și folosea libertatea așa cum, de regulă, își folosesc oamenii lucrurile la care au visat mult, pentru care au muncit mult, a căror valoare au învățat-o atunci când nu le aveau. De altfel, întreaga ei filozofie de viață deriva dintr-o singură convingere: că viața unui om, oricare ar fi el și oricare ar fi ea, nu e despre mașini, conturi în bancă, haine de firmă, bijuterii scumpe, ci despre cum anume umplem intervalul dintre două limite: cea a nașterii și cea a morții noastre. De vreme ce nu putem scăpa de niciuna, tot ceea ce ne rămâne de făcut e să trăim în intervalul dintre ele în așa fel încât, atunci când se termină totul, să putem spune despre noi înșine că n-am alergat inutil după lucruri care nu ne folosesc în vreun fel. Nu disprețuia confortul; și-l dorea și îl avea, fără a-și propune să facă din asta un scop în sine.… Citește mai mult Fascinantă și cumplit de enervantă