Fundamentalismul textual


Care sunt, însă, ingredientele care alimentează fundamentalismul textual? Există ceva anume într-un text literar care facilitează sacralizarea lui?! Să fie în integralitate un proces aleatoriu?! Pentru a încerca un răspuns, e nevoie de o analiză comparativă. În definitiv, de la „Epopeea lui Ghilgameș” până la „Dracula” sau Codul lui Da Vinci, pare a fi un spectru extrem de eterogen de texte. Ceea ce, totuși, ele au în comun e că propun un proiect alternativ de existență. Textele pasibile de a fi material propice pentru fundamentalismul textual se orientează către o altfel de alcătuire a societății umane, sugerează un alt tip de viitor. Când românii invocă figura lui Mihai Viteazul, ei construiesc de fapt legitimitatea pentru prezent și, mai ales, pentru viitor. Până și Goethe propune în „Suferințele tânărului Werther” o altă paradigmă a iubirii. … Citește mai mult Fundamentalismul textual

Karl Marx and Friedrich Engels, “The Communist Manifesto”, with a new afterword by Stephen Kotkin, Signet Classics, 2011, 128 de pagini


Deși un vizionar atunci când vine vorba de diagnostic și predicție, Marx eșuează lamentabil atunci când propune soluții. Revoluțiile devastatoare, consecințe firești ale conștiinței de clasă și luptei de clasă se dovedesc a fi nimic altceva decât speculații facile. … Citește mai mult Karl Marx and Friedrich Engels, “The Communist Manifesto”, with a new afterword by Stephen Kotkin, Signet Classics, 2011, 128 de pagini

Birocratizarea vieții intelectuale


Când vine vorba de intelect, legea după care se conduce producția manufacturială este o stupiditate. Rezultatul muncii intelectuale e cu atât mai semnificativ cu cât se manifestă mai greoi, în timp, ca urmare a unor acumulări solide, cronofage. Simplu spus, dacă li se cere intelectualilor să producă mult, o vor face, firește, dar lumea ideilor nu va avea nimic de câștigat de aici. Dincolo de teancurile de maculatură punctate de sistem, pe baza cărora se clădește un așa-zis prestigiu academic ori didactic, se va afla din ce în ce mai puțin.   … Citește mai mult Birocratizarea vieții intelectuale

Yuval Noah Harari, “Homo deus. Scurtă istorie a viitorului”, București, Editura Polirom, 2018, traducere de Lucia Popovici, 394 de pagini


Dacă „Homo sapiens” se vrea o incursiune nonconformistă în istoria speciei noastre, „Homo deus” explorează cu îndrăzneală viitorul ei. După ce, vreme de secole, ideologia dominantă a planetei a fost umanismul, e foarte posibil ca în curând lumea să fie structurată în jurul datismului. Dacă acceptăm că emoțiile și conștiința noastră pot fi definite în termenii unor algoritmi, idee îmbrățișată de biologia evoluționistă, atunci capitalismul și liberalismul se vor apropia de finalul dominației lor. O altă idee exploatată în carte e aceea a eului experimențial (responsabili pentru experiențele noastre) și eului narator (responsabil de poveștile pe care ni le spunem nouă înșine).… Citește mai mult Yuval Noah Harari, “Homo deus. Scurtă istorie a viitorului”, București, Editura Polirom, 2018, traducere de Lucia Popovici, 394 de pagini

Martin Puchner, “Lumea scrisă. Povești care au schimbat oamenii, istoria și civilizația”, București, Editura Polirom, 2018, traducere de Anacaona Mîndrilă-Sonetto, 312 pagini


Cartea este o călătorie aventuroasă prin istoria textelor fundamentale ale omenirii și o reflecție asupra modului în care ele au influența civilizația umană. Iliada lui Homer, Epopeea lui Ghilgameș, textele sacre, primele romane japoneze,cultura scrisă a mayașilor, Goethe și lansarea conceptului de literatură universală, Manifestul … Citește mai mult Martin Puchner, “Lumea scrisă. Povești care au schimbat oamenii, istoria și civilizația”, București, Editura Polirom, 2018, traducere de Anacaona Mîndrilă-Sonetto, 312 pagini

Isabel Allende, “Ripper”, Forth Estate, London, 2015, Translated from the Spanish by Ollie Brock and Frank Wynne, 486 de pagini


Cine e familiarizat cu Isabel Allende și o cunoaște din romane precum “Paula” sau  „Ines a sufletului meu” are toate motivele să fie dezamăgit. Convingătoare și sensibilă atunci când descrie întâmplări ce au legătură cu propria sa biografie, Isabel Allende pare a fi complet lipsită de originalitate când vine vorba despre ficțiune. Romanul este unul polițist și are toate clișeele genului. Un grup de adolescenți se joacă online de-a detectivii (titlul romanului este titlul jocului), însă totul devine serios în momentul în care un criminal în serie… Citește mai mult Isabel Allende, “Ripper”, Forth Estate, London, 2015, Translated from the Spanish by Ollie Brock and Frank Wynne, 486 de pagini

Elena Ferrante, “The Story of a Lost Child”, Europa Editions, New York, 2015, translated from Italian by Ann Goldstein, 483 de pagini


Ultimul volum al tetralogiei napolitane vorbește despre maturitatea și bătrânețea celor două personaje, Elena și Lila. Italia se schimbă, mileniul 3 aduce cu el un oarecare calm, o oarecare așezare a lucrurilor. În noua lume, ideologiile de demult par a nu mai fi frecventabile. Elena își continuă cariera de scriitoare de succes, în vreme ce Lila rămâne pe mai departe în Napoli, unde își dezvoltă propria afacere.Volumul câștigă mult față de celelalte, atunci când vine vorba despre emoție, dar pierde ceva din organizarea internă a celorlalte trei.… Citește mai mult Elena Ferrante, “The Story of a Lost Child”, Europa Editions, New York, 2015, translated from Italian by Ann Goldstein, 483 de pagini

Zgomotul de fond


Literatura motivațională este un hibrid fraudulos, cu puternice accente de ridicol. De ce hibrid? Pentru că, deși se alimentează cu ficțiuni, pretinde explicit că posedă soluții miraculoase. Este, dacă acceptați analogia, echivalentul vraciului care vindecă prin atingeri și cu puterea minții. Medicul ezitant, care are mereu nevoie de teste, radiografii și analize pentru a încerca un diagnostic, se află în dezavantaj față de vraciul sigur pe el, cu răspuns ferm la toate întrebările și, câteodată, cu tarife mai mici. Literatura motivațională creează, la nivel colectiv exact ceea ce pretinde că vindecă: imense depozite de angoase și frustrări.… Citește mai mult Zgomotul de fond

Elena Ferrante, “Those Who Leave and Those Who Stay” (Book Three), Europa Editions, New York, 2016, translated from Italian by Ann Goldstein, 432 de pagini


Partea a treia a trilogiei napolitane suprinde maturitatea celor două protagniste. Italia este sfâșiată de prezența celor două ideologii dominante, fascismul și comunismul. Lina se desparte de Stefano și rămâne în Napoli. Situația ei financiară se îmbunătățește, deși continuă să rămână victima orașului în care s-a născut și trăiește (Napoli).… Citește mai mult Elena Ferrante, “Those Who Leave and Those Who Stay” (Book Three), Europa Editions, New York, 2016, translated from Italian by Ann Goldstein, 432 de pagini

Analfabetul funcțional


Pe rețelele de socializare, moraliștii și „influencerii”, marii revoltați și revoluționarii de serviciu își asezonează adesea opiniile (căci, nu-i așa, ce e mai nobil decât a avea o opinie?!) cu citate și ziceri de duh care sună bine și dau dovada culturii lor vaste. În spatele celor mai multe citate de acest gen se ascund decontextualizări grosolane, clișee îngrozitoare și idei de o evidentă redundanță. Profesori, directori de școală, inspectori, miniștri, părinți experți în „parenting”, noi cu toții deplângem situația alarmantă a analfabeților funcțional, în timp ce răsfoim cu interes tabloide și ne punem toată speranța în forța tămăduitoare a gândirii pozitive și în puterea mistico-magică a horoscopului.     … Citește mai mult Analfabetul funcțional

Elena Ferrante, “The Story of a New Name” (Book Two), Europa Editions, New York, 2016, translated from Italian by Ann Goldstein, 479 de pagini


În cel de-al doilea volum al tetralogiei napolitane, vocea Elenei Ferrante e sensibil mai puternică. Destinele celor două protagoniste se despart irevocabil. Prietenia dintre ele rezistă, deși într-o formă vizibil alterată. În vreme ce Elena studiază la Pisa și își desăvârșește ascensiunea intelectuală, Lina e captiva propriei sale căsnicii, afundându-se din ce în ce mai tare în lipsuri materiale și frustrări.… Citește mai mult Elena Ferrante, “The Story of a New Name” (Book Two), Europa Editions, New York, 2016, translated from Italian by Ann Goldstein, 479 de pagini

The Space that Shapes Us vs We Who Shape the Space


Space and the nature of space preoccupied, over the centuries, artists, philosophers and scientists. In his book, “The Critique of Pure Reason” (1781), Immanuel Kant argued, using arguments from mathematics, that space was not an objective, independent reality but a representation of our mind, a form of intuition that our mind imposed onto us. What Kant called a “transcendental ideality of space” referred to the idea that space was a subjective projection but at the same time an apriori reality.… Citește mai mult The Space that Shapes Us vs We Who Shape the Space

Friedrich Nietzsche, “Beyond Good and Evil”, Cambridge University Press, 2002, translated by Judith Norman, 196 de pagini


Textul este publicat de Nietzsche în 1886 și tratează problema adevărului și a moralității dintr-o perspectivă critică. Din păcate, posteritatea e destul de nedreaptă cu Nietzshe. Cine citește textul său, înțelege cât de forțată e acuzația de antisemitism împotriva lui. Nietzsche din acest text e pesimist, emoțional, intens, plin de exagerări asumate.  “Beyond Good and Evil” e destul de inegal.… Citește mai mult Friedrich Nietzsche, “Beyond Good and Evil”, Cambridge University Press, 2002, translated by Judith Norman, 196 de pagini

Mark Twain, “What is Man and other Essays”, Akasha Classics, 2009, 182 de pagini


Ultimul eseu, „Is Shakespeare Dead?” este scris cu inteligență și vervă. Mark Twain trece pertinent în revistă motivele pentru care Shakespeare nu poate fi autorul pieselor cu care posteritatea îl creditează. Argumentația este, atât stilistic, cât și ideatic, savuroasă. Tonul echilibrat și desfășurarea logică… Citește mai mult Mark Twain, “What is Man and other Essays”, Akasha Classics, 2009, 182 de pagini

Realitatea – mulțimea tuturor punctelor egal depărtate de un punct fix, numit ficțiune


Înțelegerea lumii noastre ca un sistem de ficțiuni plasează, dintr-o dată, literatura într-o poziție privilegiată. Ea nu mai e o colecție de texte și povești care ne distrage de la celelalte activități importante pe care le avem de îndeplinit, ci o cheie de înțelegere a realității. Mecanismele care articulează și dau sens unui text narativ coincid cu cele care alimentează ideologii, discursuri politice sau chiar reglează piața financiară. Monedele naționale reacționează la zvonuri și declarații; nucleele narative nu sunt, așadar, un simplu și neinteresant obiect de studiu al literaților. … Citește mai mult Realitatea – mulțimea tuturor punctelor egal depărtate de un punct fix, numit ficțiune

Elena Ferrante, “My Brilliant Friend”, Europa Editions, New York, 2016, translated from Italian by Ann Goldstein, 335 de pagini


“My Brilliant Friend” este primul volum al tetralogiei napolitane. Elena și Lina/Lila, două fete dintr-o suburbie săracă a orașului Napoli, leagă o prietenie complicată, marcată de violența mahalalei în care trăiesc și de greutăți financiare. Povestea debutează la începutul anilor `50 și acoperă cu acribie transformările sociale prin care trece Italia și mentalitatea unei pături sociale… Citește mai mult Elena Ferrante, “My Brilliant Friend”, Europa Editions, New York, 2016, translated from Italian by Ann Goldstein, 335 de pagini

Francis Scott Fitzgerald, “The Beautiful and the Damned”, CreateSpace Independent Publishing Platform, 2016, 346 de pagini


Publicat în 1922, romanul conține elemente autobiografice. Personajul principal, Anthony Patch, este nepotul unui potent om de afaceri și filantrop newyorkez, Adam Patch. Anthony trăiește o viață lipsită de griji, în așteptarea moștenirii consistente care… Citește mai mult Francis Scott Fitzgerald, “The Beautiful and the Damned”, CreateSpace Independent Publishing Platform, 2016, 346 de pagini

Aravind Adiga, “Selection Day”, Picador, London, 2016, 336 de pagini


Deși capacitatea lui Aravind Adiga de a-și simți personajele și a le descrie minuțios resorturile interioare e neschimbată, povestea în sine e destul de letargică. Familia Kumar (doi frați și tatăl său) ajung în Mombay, încercând să-și facă un nume în lumea cricketului… Citește mai mult Aravind Adiga, “Selection Day”, Picador, London, 2016, 336 de pagini

James Joyce, “Dubliners”, W.W Norton & Company, 2006, 412 pagini


James Joyce este unul dintre scriitorii cu multă faimă și relativ puțini cititori. Publicat în 1914, volumul reunește o serie de 15 povestiri, cu personaje din clasa de mijloc irlandeză. Narațiunile sunt, fără excepție, descriptive; filonul narativ e aproape inexistent. Probabil că pentru un cititor irlandez, textele lui Joyce transmit ceva culoare locală și melancolie. Tocmai asta, însă, poate fi problema majoră a povestirilor: fără înțelegerea în amănunt a contextului… Citește mai mult James Joyce, “Dubliners”, W.W Norton & Company, 2006, 412 pagini

Johann Wolfgang von Goethe, “The Sorrows of Young Werther”, Alma Classics, London, 2015, translated by Bayard Quincy Morgan, 144 de pagini


Textul, publicat de Goethe în 1774, este una dintre cărțile-cult ale literaturii universale. Ea precede Romantismul și devine un fenomen, transformându-l pe Goethe într-un scriitor de primă mână. Romanul conține o serie de epistole adresate de tânărul Werther prietenului său, Wilhelm. Werther se îndrăgostește de Charlotte, o tânără logodită deja cu Albert. Pentru că dragostea sa nu are niciun fel de perspectivă, Werther… Citește mai mult Johann Wolfgang von Goethe, “The Sorrows of Young Werther”, Alma Classics, London, 2015, translated by Bayard Quincy Morgan, 144 de pagini

Robert Schnakenberg, “Viața secretă a marilor scriitori”, București, Editura Art, 2017, 305 pagini, traducere din limba engleză și note de Mădălina Vasile


Volumul are două probleme majore. În primul rând, e clar că e scris pentru un public american. Se vede din selecția autorilor despre a căror viață se vorbește și din senzaționalismul care definește stilul textului (glumițe ieftine cu personaje relativ necunoscute publicului european). A doua problemă majoră e traducerea.… Citește mai mult Robert Schnakenberg, “Viața secretă a marilor scriitori”, București, Editura Art, 2017, 305 pagini, traducere din limba engleză și note de Mădălina Vasile

Salman Rushdie, “Two Years, Eight Months & Twenty-Eight Nights”, Vintage, London, 2016, 296 de pagini


Romanul lui Rushdie este o distopie și, în același timp, o parabolă care ne vorbește despre violențele inevitabile asociate credințelor religioase. Lumea djinilor și cea a oamenilor se întretaie, din tărâmuri fabuloase coboară djini care își doresc cucerirea Pământului. Oamenii devin victime colaterale în războiul dintre prințesa Dunia și cei care complotează pentru uciderea tatălui ei. Povestea este… Citește mai mult Salman Rushdie, “Two Years, Eight Months & Twenty-Eight Nights”, Vintage, London, 2016, 296 de pagini

Stefan Zweig, “Jucătorul de șah”, Iași, Editura Polirom, 2018, traducere din limb germane de Mariana Bărbulescu, 136 de pagini


Povestea lui Zweig începe cu îmbarcarea naratorului pe un vas care avea să-l ducă de la New York la Buenos Aires. Acolo, îl întâlnește pe Czentovic, un geniu șahist, campion mondial. În afară de șah, sport pe care îl stăpânește la perfecție, Czentovic este complet ignorant. Provocat la o partidă de șah, campionul îl înfruntă pe domnul B., cel care, prizonier al naziștilor, învățase șah în captivitate, în anii anexării… Citește mai mult Stefan Zweig, “Jucătorul de șah”, Iași, Editura Polirom, 2018, traducere din limb germane de Mariana Bărbulescu, 136 de pagini

Topul cărților citite în 2018


Pentru al treilea an consecutiv, public lista cărților pe care le-am citit în anul ce se încheie. Pentru cei interesați, topul cărților citite în 2016 și în 2017 poate fi consultat aici și aici.

În august 2009, am început să public pe blog impresii de lectură despre cărțile pe care le citeam. Două au fost motivele: în primul rând, frustrarea de a nu-mi mai putea aminti cu exactitate unde am citit despre o anume idee, unde am întâlnit o anume replică sau personaj care m-au fascinat și, în al doilea rând, necesitatea pragmatică de a avea la îndemână o bibliografie rezonabilă pe care s-o pot folosi în textele mele despre literatură. Firește, pe vremea aceea… Citește mai mult Topul cărților citite în 2018

Ivan Turgenev, “Spring Torrents”, Penguin Classics, 1980, Leonard Schapiro (Translator), 240 de pagini


Publicat în 1872, romanul lui Turgheniev (scriitor ajuns la maturitate la data scrierii lui) are în centrul său un moșier rus, Dimitri Sanin, care, în jurul vârstei de cincizeci de ani își amintește o istorie romantică a tinereții sale. Tânărul Sanin cunoaște întâmplător la Frankfurt o italiancă (Gema Roselli) de care se îndrăgostește fulgerător. Hotărât să se căsătorească, Sanin obține acceptul fetei și al mamei acesteia, după ce generează un adevărat scandal… Citește mai mult Ivan Turgenev, “Spring Torrents”, Penguin Classics, 1980, Leonard Schapiro (Translator), 240 de pagini

Somerset Maugham, “The Magician”, the Floating Press, 2009, 255 de pagini


Personajul principal al romanului este magicianul Aleister Crowley, un individ malefic care-și folosește puterile magice pentru a o convinge pe Margaret Dauncey să se căsătorească cu el. Deja logodită cu medicul Arthur Burdon, Margaret este hipnotizată și nu mai poate scăpa de influența… Citește mai mult Somerset Maugham, “The Magician”, the Floating Press, 2009, 255 de pagini

Mikhail Lermontov, “A Hero of Our Time”, Penguin Classics, 1966, translated by Paul Foot, 185 de pagini


E greu de înțeles de ce are Lermontov nevoie de atâtea artificii și broderii narative pentru a spune o poveste de un simplism dezarmant. Naratorul îl întâlnește în Caucaz pe Maxim Maximici, cel care îi povestește despre aventurile și personalitatea unui tânăr ofițer rus, Pechorin. Pechorin are o personalitate glacială și contradictorie. Se îndrăgostește de Bela, o tânără… Citește mai mult Mikhail Lermontov, “A Hero of Our Time”, Penguin Classics, 1966, translated by Paul Foot, 185 de pagini

Canonul, programele școlare și corabia lui Tezeu


Pe măsură ce o literatură națională acumulează scriitori, idei, cărți, se impune inevitabil și necesitatea selecției. Ce anume păstrăm în canonul nostru, care sunt numele și textele care ocupă spațiul interior al cititorului și, mai ales, după ce criterii ar trebui să operăm delicatul proces de selecție? Două probleme… Citește mai mult Canonul, programele școlare și corabia lui Tezeu

Jack London, “The Iron Heel”, Penguin Classics, 2006, 288 de pagini


Publicat pentru prima data în 1908, romanul este o distopie care-și propune să exploreze ideile economice, sociale și politice ale socialismului. În anul 2600, Anthony Meredith publică jurnalul unei revoluționare americane din secolul XX, Evis Everhard. Aici, este descrisă formarea… Citește mai mult Jack London, “The Iron Heel”, Penguin Classics, 2006, 288 de pagini