Elena Ferrante, “Those Who Leave and Those Who Stay” (Book Three), Europa Editions, New York, 2016, translated from Italian by Ann Goldstein, 432 de pagini


Partea a treia a trilogiei napolitane suprinde maturitatea celor două protagniste. Italia este sfâșiată de prezența celor două ideologii dominante, fascismul și comunismul. Lina se desparte de Stefano și rămâne în Napoli. Situația ei financiară se îmbunătățește, deși continuă să rămână victima orașului în care s-a născut și trăiește (Napoli).… Citește mai mult Elena Ferrante, “Those Who Leave and Those Who Stay” (Book Three), Europa Editions, New York, 2016, translated from Italian by Ann Goldstein, 432 de pagini

Elena Ferrante, “My Brilliant Friend”, Europa Editions, New York, 2016, translated from Italian by Ann Goldstein, 335 de pagini


“My Brilliant Friend” este primul volum al tetralogiei napolitane. Elena și Lina/Lila, două fete dintr-o suburbie săracă a orașului Napoli, leagă o prietenie complicată, marcată de violența mahalalei în care trăiesc și de greutăți financiare. Povestea debutează la începutul anilor `50 și acoperă cu acribie transformările sociale prin care trece Italia și mentalitatea unei pături sociale… Citește mai mult Elena Ferrante, “My Brilliant Friend”, Europa Editions, New York, 2016, translated from Italian by Ann Goldstein, 335 de pagini

Aravind Adiga, “Selection Day”, Picador, London, 2016, 336 de pagini


Deși capacitatea lui Aravind Adiga de a-și simți personajele și a le descrie minuțios resorturile interioare e neschimbată, povestea în sine e destul de letargică. Familia Kumar (doi frați și tatăl său) ajung în Mombay, încercând să-și facă un nume în lumea cricketului… Citește mai mult Aravind Adiga, “Selection Day”, Picador, London, 2016, 336 de pagini

Robert Schnakenberg, “Viața secretă a marilor scriitori”, București, Editura Art, 2017, 305 pagini, traducere din limba engleză și note de Mădălina Vasile


Volumul are două probleme majore. În primul rând, e clar că e scris pentru un public american. Se vede din selecția autorilor despre a căror viață se vorbește și din senzaționalismul care definește stilul textului (glumițe ieftine cu personaje relativ necunoscute publicului european). A doua problemă majoră e traducerea.… Citește mai mult Robert Schnakenberg, “Viața secretă a marilor scriitori”, București, Editura Art, 2017, 305 pagini, traducere din limba engleză și note de Mădălina Vasile

Jack London, “The Iron Heel”, Penguin Classics, 2006, 288 de pagini


Publicat pentru prima data în 1908, romanul este o distopie care-și propune să exploreze ideile economice, sociale și politice ale socialismului. În anul 2600, Anthony Meredith publică jurnalul unei revoluționare americane din secolul XX, Evis Everhard. Aici, este descrisă formarea… Citește mai mult Jack London, “The Iron Heel”, Penguin Classics, 2006, 288 de pagini

Evgheni Vodolazkin, „Aviatorul”, București, Editura Humanitas, 2017, 367 de pagini. Traducere din limba rusă și note de Adriana Liciu


Innokenti Platonov este înghețat în azot, prin 1920, ca parte a unui experiment sovietic, și dezghețat în 1999. El trebuie să se adapteze noii lumi și, în același timp, să-și facă datoria de martor al unei epoci istorice zbuciumate. Interesantă viziunea pe care o are personajul asupra istoriei: nu evenimentele mari sunt importante, ci senzațiile individuale, mirosurile, sentimentele. Romanul este scris la persoana I, de către cele trei personaje ale sale: Innokenti, doctorul Geiger și Anastasia… Citește mai mult Evgheni Vodolazkin, „Aviatorul”, București, Editura Humanitas, 2017, 367 de pagini. Traducere din limba rusă și note de Adriana Liciu

David Lodge, “Cât să-ntindem coarda”, Iași, Editura Polirom, 2011, traducere din limba engleză și note de Radu Pavel Gheo, 424 de pagini


Surprinde în mod neplăcut traducerea titlului; excentrică, în condițiile în care originalul „How Far Can You Go?” are un echivalent perfect valid în limba română. Aici, Lodge e preocupat de o mai veche temă a sa, catolicismul și efectele lui nocive asupra societății britanice. Dacă în „Muzeul britanic s-a dărâmat”, scriitorul tratează subiectul cu oarecare detașare, aici el e mult mai implicat. Pare că povestea unui grup de adolescenți care crește în atmosfera de fervoare religioasă și tradiționalism a anilor `50 … Citește mai mult David Lodge, “Cât să-ntindem coarda”, Iași, Editura Polirom, 2011, traducere din limba engleză și note de Radu Pavel Gheo, 424 de pagini

Gabriela Adameșteanu, „Provizorat”, Iași, Editura Polirom, 2010, 450 de pagini


Un roman greoi, învechit, cu un stil împiedicat și o poveste previzibilă, care bate pasul pe loc. Soția universitarului Petru Arcan are o aventură de lungă durată cu Sorin Olaru. Povestea se desfășoară pe fundalul ultimelor decenii ale comunismului românesc (cu inserții care povestesc de anii `50). Ariviști, activiști semianalfabeți, intrigi, ofițeri de Securitate și viața grea a omului de rând fac toate parte din fundalul textului. Nu de puține ori, naratoarea iese brutal din cadru și anticipează… Citește mai mult Gabriela Adameșteanu, „Provizorat”, Iași, Editura Polirom, 2010, 450 de pagini

Khaled Hosseini, „Splendida cetate a celor o mie de sori”, București, Editura Niculescu, 2017, traducere din limba engleză și note de Crenguța Năpristoc, 400 de pagini


Pentru cine a citit „Vânătorii de zmeie”, atât tonul poveștii, cât și abordarea lui Hosseini sunt extrem de familiare. Aceasta este, de altfel, și problema textului. Dincolo de calitățile incontestabile ale scriitorului, cititorul simte că stilul și dezvoltarea narațiunii sunt repetitive. În plus, există de mai multe ori senzația că Hosseini se folosește de biografia sa și de tragediile reale ale Afganistanului ca de un pretext narativ. Nu de puține ori, el cedează tentației senzaționalismului (lasă impresia că unele dintre… Citește mai mult Khaled Hosseini, „Splendida cetate a celor o mie de sori”, București, Editura Niculescu, 2017, traducere din limba engleză și note de Crenguța Năpristoc, 400 de pagini

Yuval Noah Harari, „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”, Iași, Editura Polirom, 2017, traducere de Adrian Șerban, 386 de pagini


O demonstrație de inteligență, capacitate de sinteză și știință a persuasiunii cum rar se mai poate vedea într-un text contemporan. Yuval Noah Harari descrie, în liniile ei fundamentale, evoluția lui Homo sapiens, reușind să articuleze raționamente care provoacă întrebări, frisoane, revolte. Orice poate genera această carte, numai indiferență nu. Vehiculând cu lejeritate noțiuni din domenii dintre cele mai variate (de la antropologie și istorie, până la fizică, … Citește mai mult Yuval Noah Harari, „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”, Iași, Editura Polirom, 2017, traducere de Adrian Șerban, 386 de pagini

The Monsoon Time: 4 Years in India (4)


I feel it`s too early to speak about specific issues. I intuitively understand how things work around me, but I have a persistent feeling of aloofness. I don`t delude myself into thinking I might fathom India, I already know there are aspects of this life that will always escape my power of understanding.

               The next day, I`m expected at the University. Outside, almost 35 degrees Celsius…  Not very convinced, I drop the idea of wearing the suit I had brought with me from Romania. I`m in front of the Faculty of Arts, some minutes before 8 o`clock. The guards, unimpressive, half asleep, look at me awkwardly. I`m told no one is to be found at the Department before 9 o`clock. I walk the deserted corridors for over an hour, I look, slightly confused, at the walls, their plaster decayed, and I understand less and less this world Europe admires with a sort of mystical and ignorant … Citește mai mult The Monsoon Time: 4 Years in India (4)

Italo Svevo, “Conștiința lui Zeno”, Iași, Editura Polirom, 2006, 560 de pagini, traducere de Constanța Tănăsescu


Un roman greoi, care are nevoie de multe pagini pentru a-și găsi ritmul, un ritm pe care îl pierde mai apoi cu ușurință, către final. Textul e scris la persoana I și are în centrul său un personaj (Zeno) care narează evenimentele importante ale propriei lui existențe. Cu câteva rare excepții (în special, capitolul dedicate căsătoriei și cel despre moartea lui Guido), textul nu spune nimic. Profunzimea așa-zisei psihanalize pe care Zeno și-o aplică sieși lipsește… Citește mai mult Italo Svevo, “Conștiința lui Zeno”, Iași, Editura Polirom, 2006, 560 de pagini, traducere de Constanța Tănăsescu

Isabel Allende, “Paula”, traducere din spaniolă de Cornelia Rădulescu, București, Humanitas, 2015, 367 de pagini


Însemnările au un puternic caracter autobiografic. Paula, fiica naratoarei, este internată, în comă, într-un spital din Madrid. Diagnosticată cu porfirie, ea este înconjurată de dragostea întregii familii. Textul pornește de la acest pretext; mama îi spune fiicei sale bolnave povestea familiei. Suntem purtați înapoi în timp și spațiu, în Chile, în timpul instaurării dictaturii militare a lui Augusto Pinochet. Isabel Allende este, de altfel, o rudă mai îndepărtată a președintelui chilian debarcat de Pinochet, … Citește mai mult Isabel Allende, “Paula”, traducere din spaniolă de Cornelia Rădulescu, București, Humanitas, 2015, 367 de pagini

Bertrand Russell, „Elogiul inactivității”, București, Editura Vellant, 2016, traducere din limba engleză de Ciprian Șiulea, 183 de pagini


Chiar și atunci când exagerează în mod evident, Bertrand Russell își păstrează un anume șarm intelectual. Eseurile sale abordează teme dintre cele mai diferite precum socialismul, fascismul și comunismul, educația, arhitectura, problematica civilizației occidentale etc. Textele se parcurg cu  plăcere și, aproape fără excepție, au meritul de a orienta procesul gândirii către zone ale meditației profunde. Ceea ce fascinează … Citește mai mult Bertrand Russell, „Elogiul inactivității”, București, Editura Vellant, 2016, traducere din limba engleză de Ciprian Șiulea, 183 de pagini

Ruta Sepetys, “Between Shades of Gey”, London, Penguin Books, 2011, 344 de pagini


În 1939, sovieticii invadează țările baltice. Din ordinul lui Stalin, se alcătuiește o listă cu „dușmani ai poporului”. Cei aflați pe listă sunt deportați în Sberia. Primele deportări încep în 1941. Mulți lituanieni vor muri în Siberia, alții se vor întoarce doar pentru a constata că țara lor este în continuare ocupată de sovietici. Unele estimări arată că aproximativ o treime din populația țărilor baltice a fost ucisă în timpul ocupației sovietice. „Between Shades of Grey” este povestea unei … Citește mai mult Ruta Sepetys, “Between Shades of Gey”, London, Penguin Books, 2011, 344 de pagini

Khaled Hosseini, „Vânătorii de zmeie”, București, Editura Niculescu, 2017, 408 pagini, traducere din limba engleză de Mihaela S. Oprea-Aron


Romanul istorisește povestea lui Amir, un tânăr care se naște în Kabul și are o copilărie fericită și lipsită de griji până în momentul invaziei sovietice. Amir emigrează în Statele Unite și, după mulți ani, se reîntoarce în Afganistanul transformat radical de talibani pentru a salva viața nepotului său. Primele câteva sute de pagini ale romanului sunt captivante. Odată cu întoarcerea lui Amir în Pakistan și, mai apoi, la Kabul, textul își pierde din tensiune și dramatism, căpătând un fel de senzaționalism, de mul… Citește mai mult Khaled Hosseini, „Vânătorii de zmeie”, București, Editura Niculescu, 2017, 408 pagini, traducere din limba engleză de Mihaela S. Oprea-Aron

Dario Fo, „E-un rege nebun în Danemarca”, București, Editura Humanitas, 2017, 176 de pagini, traducere din italiană de Vlad Russo


În plus, cartea inserează aiuritor, fără niciun fel de logică, portrete ale personajelor, unele în debutul textului, altele în mijlocul lui. E, de departe, una dintre cele mai proaste cărți pe care le-am citit in ultimii ani. O alcătuire dezlânată, o succesiune de dialoguri false, o demonstrație de superficialitate și un final complet ratat. O poveste spusă atât de prost, … Citește mai mult Dario Fo, „E-un rege nebun în Danemarca”, București, Editura Humanitas, 2017, 176 de pagini, traducere din italiană de Vlad Russo

PERORAȚII


Studenții filologi, deopotrivă cu profesorii lor, sunt aproape analfabeți când vine vorba de știință, în vreme ce studenții preocupați de știință, deopotrivă cu profesorii lor, privesc literatura ca pe o pierdere de vreme, ca pe un exercițiu complet lipsit de utilitate practică.    
Studenții filologi răsuflă ușurați că au scăpat de matematică, ceilalți sunt fericiți că au scăpat de literatură. Situația ideală (totuși, dintr-un anume motiv, inacceptabilă) ar fi ca ambii să fie obligați să urmeze cursuri de alfabetizare în aria curriculară opusă celei pe care au ales să o studieze. … Citește mai mult PERORAȚII

Markus Zusak, „The Book Thief”, Black Swan, London, 2013, 559 de pagini


Ecranizat în 2013, romanul spune povestea unei fetițe, Liesel Meminger, care, la vârsta de nouă ani, este dată spre adopție unei familii care trăiește într-un orășel de lângă München. Hans și Rosa Haubermann trăiesc în Germania nazistă. Deși mimează atașamentul față de Fürher, cei doi adăpostesc pentru o perioadă un evreu și îi oferă lui Liesel o familie. Naratorul poveștii este chiar… Moartea. Majoritatea scenelor din roman se petrec pe o singură stradă, Himmel. Liese dezvoltă o… Citește mai mult Markus Zusak, „The Book Thief”, Black Swan, London, 2013, 559 de pagini

Tom Hodgkinson, „Ghidul leneșului. Mic tratat pentru leneși rafinați”, București, Editura Nemira, 2014, 319 pagini, traducere din limba engleză de Gabriel Stoian


Tradusă în limba română cu acest titlu care, pesemne, se vrea comercial (titlul original, „How to be Idle”), cartea nu este nici tratat și nici ghid, ci, pur și simplu, o critică severă a capitalismului și consumerismului. Ceea ce o face interesantă este tocmai perspectiva: prea adesea, o critică a capitalismului se face de pe pozițiile socialismului sau comunismului, inducându-se ideea că avem în față o alegere binară: socialism vs. capitalism. Aici, Hodgkinson desființează cultul muncii (prezent, deopotrivă, în capitalism și socialism) și constată cum, deși dezvoltarea tehnologică ar fi trebuit să ne ofere mai mult timp pentru noi înșine, a reușit exact contrariul: suntem cu toții niște roboței obs… Citește mai mult Tom Hodgkinson, „Ghidul leneșului. Mic tratat pentru leneși rafinați”, București, Editura Nemira, 2014, 319 pagini, traducere din limba engleză de Gabriel Stoian

Andreï Makine, „Arhipelagul altei vieți”, Iași, Editura Polirom, 2017, 255 de pagini, traducere din limba franceză de Daniel Niolescu


Deși începe greoi, după 30 de pagini cititorul aproape că nu mai poate lăsa cartea din mână. Romanul este povestea lui Pavel Garțev, care, în anii `50, participă la exerciții militare prilejuite de simularea unui atac atomic american asupra Uniunii Sovietice. Lui și altor 4 camarazi li se dă, la un moment dat, misiunea de… Citește mai mult Andreï Makine, „Arhipelagul altei vieți”, Iași, Editura Polirom, 2017, 255 de pagini, traducere din limba franceză de Daniel Niolescu

Ismail Kadare, “Firmanul orb”, București, Editura Humanitas, 232 de pagini, traducere din limba albaneză de Marius Dobrescu


Fără o demonstrație ostentativă de forță scriitoricească, Izmail Kadare reușește, pe parcursul celor patru povestiri ale volumului, să ne poarte, vreme de câteva secole, prin culisele Imperiului Otoman. Istoric vorbind, spațiul explorat este Albania sub ocupație otomană. Fapte banale de viață, viziri și sultani care își trăiesc mărirea și decăderea, oameni simpli prinși în menghina istoriei, un imperiu care trăiește, deopotrivă, atât în lumea superstițiilor și a Islamului, cât și sub influența Occidentului european…… Citește mai mult Ismail Kadare, “Firmanul orb”, București, Editura Humanitas, 232 de pagini, traducere din limba albaneză de Marius Dobrescu

Jurnal găgăuz (XII)


La universitate, suntem invitați să ascultăm prelegerea profesorului S.C, venit din România. Unul dintre cei care țin discursuri (român) nu știe prea bine unde se află. Probabil că pentru el, Chișinăul, Comratul și Tiraspolul sunt doar trei orașe oarecare ale aceleiași țări… Îi numește pe găgăuzi „frați” și, pentru o clipă, mi-e teamă că are să vorbească despre „podul de flori” de peste Prut… nu se ajunge, totuși, până aici. Rămân cu regretul și enervarea că, deși între Comrat și Chișinău sunt doar o sută de kilometri, iar între Comrat și prima localitate din România cam tot atât, știm atât de puține unii despre alții. Din păcate, pe aici, prin Balcani și în lumea post sovietică, cei care știu puține sunt și cei care vorbesc cel mai mult…… Citește mai mult Jurnal găgăuz (XII)

Aureliu Busuioc, „Pactizând cu diavolul”, Chișinău, Editura Cartier 2016, 259 de pagini


Romanul povestește drama unui basarabean care, la scurt timp după ce Republica Sovietică Socialistă Moldovenească este creată, se repatriază din România, în speranța că își va revedea familia rămasă în Basarabia. Mihai Olteanu intră în conflict cu autoritățile sovietice iar cititorului i se descrie atmosfera lugubră, absurdă, kafkiană a comunismului. Lumea sovietică, dominată când de proști, când de ticăloși, reușește sa frângă definitiv destinul personajului. Romanul are o importantă doză de autobiografic. Ca document, e un memento perfect pentru nostalgici și amnezici. Ca text literar… Citește mai mult Aureliu Busuioc, „Pactizând cu diavolul”, Chișinău, Editura Cartier 2016, 259 de pagini

Jurnal găgăuz (XI)


Într-o dimineață, cobor din nou dealul șchiopătând și mă intersectez cu un bărbat care lucrează la salubritate. Îmi cere, în limba rusă, o țigară. Înțeleg gestul, nu și limba. După ce își dă seama că nu vorbesc rusă, omul îmi spune în română: mulțumesc, frate. Dintr-o dată, irațional, retrăiesc sentimentul pe care l-am avut în India, după mai bine de un an, când am simțit că deja, într-un anume fel, fac parte din comunitate. Comrat este un oraș suficient de mic, încât să ne cunoaștem fiecare cu fiecare. De obicei, mănânc într-unul dintre cele două restaurante din centru: Boulevard sau Andy`s. La Andy`s, zilele trecute, după ce am terminat de mâncat, am salutat cu „dazvidania”. Chelnerul mi-a răspuns „la revedere”. … Citește mai mult Jurnal găgăuz (XI)

Jurnal găgăuz (X)


Pe 12 februarie, exact un an de când am ajuns la Comrat… Capitala micii regiuni găgăuze mi se pare și acum un mic orășel de provincie care reușește, în același timp, să fie și parte a întregii agitații din Republica Moldova, și un spațiu relativ liniștit, monoton, unde oamenii își trăiesc existențele, măsurându-le în zile egale, cu nimic diferite una de alta. Moldova mi se pare a fi, în integralitatea ei, asemenea unui adolescent care dramatizează în exces, pentru care orice gest, orice atitudine are semnificația unui tsunami in miniatură. E aici o lume care încearcă să se poziționeze, debusolant și confuz, între Rusia și Europa. Mai nou, apare și mitul Republicii Moldova ca stat perfect independent, egal depărtat de Rusia și Europa.… Citește mai mult Jurnal găgăuz (X)

Jurnal găgăuz (IX)


E ca și cum nu ar mai exista viață în afara politicii. Ironia e că oamenii politici (de aici și din România, nu știu alții cum sunt…), în marea lor majoritate, îmi par a fi nu atât de diferiți unii de alții. Ei creează în societate ideea că susțin diferite ideologii, că promovează diferite principii, dar, pe deasupra tuturor acestor chestiuni, sunt perfect conștienți că aparțin unei aceleiași caste. Patima lor e jucată, e teatrală, e mimată… Cetățenii, însă, o consideră autentică. În virtutea acestei patimi, noi, oamenii de rând, ne agităm sincer, renunțăm la prieteni și prietenii. Zilele acestea, în România, părinții încearcă să își convingă copiii, copiii încearcă să își convingă părinții, bugetarii polemizează cu „corporatiștii”, tinerii cu bătrânii… Și toate astea, pentru ce?! În vreme ce noi ne depărtăm unii de alții, din cauza patimilor politice, ei, politicienii care le-au generat, stau împreună la aceeași masă, negociază, discută, își strâng mâna și își zâmbesc politicos și ipocrit, în spatele camerelor de luat vederi…… Citește mai mult Jurnal găgăuz (IX)

Jurnal găgăuz (VII)


Rolul meu aici e unul singur. Atunci când voi pleca, e necesar ca pe străzile din Comrat să vorbească mai multă lume în limba română decât acum. Sau, dacă nu s-o vorbească, măcar s-o cunoască. Nu sunt aici pentru a discuta idei, nu sunt aici pentru a încerca să modific percepții și mentalități. Va trebui să înțeleg asta și să mi-o repet periodic, cu voce tare. Altfel, mă tem că nu voi izbuti să realizez nimic… Câte dintre proiectele românești și nu numai au eșuat tocmai pentru că inițiatorii lor și-au dorit prea mult dintr-o dată, din vanitate, din orgoliu, din grandomanie sau dintr-o dictatorială vocație mesianică!… Citește mai mult Jurnal găgăuz (VII)

Jurnal găgăuz (VI)


Am o discuție cu studenții mei despre adevăr. Cum stau în fața lor, ridic de pe masă un manual, îl întorc cu fața către ei și îi întreb ce văd. Fiecare îmi descrie coperta. Le spun mai apoi că, de unde stau eu, văd coperta patru a cărții, adică ceva cu totul diferit de ceea ce văd ei. Și eu și ei putem pretinde că am spus adevărul atunci când am descris obiectul, fiind cât se poate de sinceri când afirmăm asta; cu toate acestea, adevărurile fiecăruia dintre noi sunt fragmente de adevăr. Este fragmentul de adevăr minciună?! Greu de spus… Încerc să le transmit, astfel, două lucruri: 1. Adevărul este o percepție subiectivă și 2. Nu poate exista adevăr decât atunci când poți avea, dacă nu toate, atunci măcar cât mai multe informații despre obiectul analizat. Am încercat un astfel de experiment și când predam în țară. Nu știu dacă am fost suficient de convingător… Probabil că nu… Dacă, însă, am reușit să creez un cât de mic dubiu, e suficient…… Citește mai mult Jurnal găgăuz (VI)

Ilf și Petrov, „Vițelul de aur”, Iași, Editura Polirom, traducere din limba rusă de Tudor Mușatescu și Ion Mihail, revizuită și adăugită de Magda Achim, 2012, 376 de pagini


În final, Bender hotărăște să cumpere cu milionul obiecte de aur, încercând să treacă Nistrul, în România. La întâlnirea cu vameșii români, este descrisă o scenă antologică: Bender învățase, în rusă, câteva cuvinte pe care le strigă vameșilor: „Trăiască România mare!”. Vameșii români, deloc impresionați, îl jefuiesc și îl trimit înapoi, în Uniunea Sovietică. Satira este spumoasă, absurdul atinge, uneori, cote care îl debusolează pe cititorul … Citește mai mult Ilf și Petrov, „Vițelul de aur”, Iași, Editura Polirom, traducere din limba rusă de Tudor Mușatescu și Ion Mihail, revizuită și adăugită de Magda Achim, 2012, 376 de pagini