Cantitatea, nedreptățirea unui concept


Puține dintre conceptele cu care operează lumea modernă au parte de un tratament atât de injust precum acela de cantitate. Cantitatea a ajuns astăzi opozabilă, în discursul comun, calității. De când cu prăbușirea accelerată a importanței științelor umaniste, de când cu înlocuirea literatului, filosofului, poliglotului la cârma treburilor cetății, de către manager, informatician, inginer sau avocat, cantitatea e adesea invocată în mediul academic umanist ca un sinonim legitim al superficialității. Facultățile umaniste au din ce în ce mai puțini studenți, dar, nu-i așa… calitatea contează, nu cantitatea… Același argument e folosit, cu varii inflexiuni logice, într-o mulțime de alte contexte. Îndeobște, se pare că ne aflăm în fața unui consens: în materie de cultură, cantitatea e un concept blasfemic, introdus în uzul curent de epoca industrializării. Doar în fabrici și uzine valoarea se cuantifică în număr,… Citește mai mult Cantitatea, nedreptățirea unui concept

Reclame

J.M. Coetzee, „Disgrace”, London, Vintage, 2000, 220 de pagini


Personajul principal al romanului este David Lurie, un profesor fără vocație, divorțat a doua oară. El predă engleză la o universitate din Cape Town. La 52 de ani, David are o aventură cu una dintre studentele sale. Scandalul devine public și profesorul este concediat. Din acest moment, începe călătoria de redescoperire a sinelui. Părăsind capitala, David stă o vreme la o mică fermă de care se îngrijește fiica sa, Lucy. Acolo, cei doi … Citește mai mult J.M. Coetzee, „Disgrace”, London, Vintage, 2000, 220 de pagini

Bertrand Russell, „Elogiul inactivității”, București, Editura Vellant, 2016, traducere din limba engleză de Ciprian Șiulea, 183 de pagini


Chiar și atunci când exagerează în mod evident, Bertrand Russell își păstrează un anume șarm intelectual. Eseurile sale abordează teme dintre cele mai diferite precum socialismul, fascismul și comunismul, educația, arhitectura, problematica civilizației occidentale etc. Textele se parcurg cu  plăcere și, aproape fără excepție, au meritul de a orienta procesul gândirii către zone ale meditației profunde. Ceea ce fascinează … Citește mai mult Bertrand Russell, „Elogiul inactivității”, București, Editura Vellant, 2016, traducere din limba engleză de Ciprian Șiulea, 183 de pagini

Ruta Sepetys, “Between Shades of Gey”, London, Penguin Books, 2011, 344 de pagini


În 1939, sovieticii invadează țările baltice. Din ordinul lui Stalin, se alcătuiește o listă cu „dușmani ai poporului”. Cei aflați pe listă sunt deportați în Sberia. Primele deportări încep în 1941. Mulți lituanieni vor muri în Siberia, alții se vor întoarce doar pentru a constata că țara lor este în continuare ocupată de sovietici. Unele estimări arată că aproximativ o treime din populația țărilor baltice a fost ucisă în timpul ocupației sovietice. „Between Shades of Grey” este povestea unei … Citește mai mult Ruta Sepetys, “Between Shades of Gey”, London, Penguin Books, 2011, 344 de pagini

The Monsoon Time: 4 Years in India (3)


As for the taxis, they are pretty expensive and hard to find, especially when you badly need them. In front of my hostel, there is a taxi stand; 3 or 4 old, black minivans. The drivers and the owners sleep there, in a make-up tent, on dusty bamboo beds. When I need their services at night, I have to tell them in advance. Nonetheless, it doesn` t really make any difference whatsoever. I tell them the time but, when the time comes, I need to go under the tent, to lift the closest blanket and to wake up the man who sleeps under. I try to be as authoritarian as I can when I shout: Bhaya! Bhaya! Bhaya! In Hindi, Bhaya is just an informal way of saying brother. Shouting is not enough; I need to shake the man firmly.

Citește mai mult The Monsoon Time: 4 Years in India (3)

Pe ce lume trăim?!


Aici, istoria și istoricul își găsesc pe deplin utilitatea. În definitiv, a dezgropa personaje istorice și a înțelege evenimente ale trecutului nostru, e un demers care nu cred să aibă legătură cu butada „învățând istoria, nu-i repetăm greșelile”. Pare a fi vorba despre alteva… Mai degrabă, învățând istoria, avem acces la un tipar mental, la o forma mentis a celor de dinaintea noastră. În felul acesta, având în față o evoluție cât de cât lamuritoare a ideilor care i-au animat pe cei de dinainte, putem face exercițiul necesar de a intui cum anume am ajuns unde suntem acum. Ideile nu se nasc în vid, ele sunt consecințele altora și cauze pentru cele de după. Istoria (cu accent pe istoria ideilor), deci, îl înarmează pe criticul literar cu instrumente care-l pot face să priceapă dacă textul din fața lui aparține sau nu timpului în care a fost scris.… Citește mai mult Pe ce lume trăim?!

Khaled Hosseini, „Vânătorii de zmeie”, București, Editura Niculescu, 2017, 408 pagini, traducere din limba engleză de Mihaela S. Oprea-Aron


Romanul istorisește povestea lui Amir, un tânăr care se naște în Kabul și are o copilărie fericită și lipsită de griji până în momentul invaziei sovietice. Amir emigrează în Statele Unite și, după mulți ani, se reîntoarce în Afganistanul transformat radical de talibani pentru a salva viața nepotului său. Primele câteva sute de pagini ale romanului sunt captivante. Odată cu întoarcerea lui Amir în Pakistan și, mai apoi, la Kabul, textul își pierde din tensiune și dramatism, căpătând un fel de senzaționalism, de mul… Citește mai mult Khaled Hosseini, „Vânătorii de zmeie”, București, Editura Niculescu, 2017, 408 pagini, traducere din limba engleză de Mihaela S. Oprea-Aron