Cronica unui război anunțat: științele umaniste vs. științele exacte


Acela care nu poate fi mulțumit doar de existența științelor exacte are nevoie de un loc înspre care să-și îndrepte privirea. Dacă locul acela e ocupat de pseudo-alchimiștii lui Coelho, evident, științele umaniste vor lua drumul către insectarul istoriei, parte a unui gigantic muzeu care adăpostește creaturi pe cale de dispariție sau demult dispărute.

Citește mai mult Cronica unui război anunțat: științele umaniste vs. științele exacte

Anunțuri

Andreï Makine, „Arhipelagul altei vieți”, Iași, Editura Polirom, 2017, 255 de pagini, traducere din limba franceză de Daniel Niolescu


Deși începe greoi, după 30 de pagini cititorul aproape că nu mai poate lăsa cartea din mână. Romanul este povestea lui Pavel Garțev, care, în anii `50, participă la exerciții militare prilejuite de simularea unui atac atomic american asupra Uniunii Sovietice. Lui și altor 4 camarazi li se dă, la un moment dat, misiunea de… Citește mai mult Andreï Makine, „Arhipelagul altei vieți”, Iași, Editura Polirom, 2017, 255 de pagini, traducere din limba franceză de Daniel Niolescu

Ludmila Ulițkaia, “Fetițele. Rude sărmane”, București, Editura Humanitas, 2013, 256 de pagini, traducere din rusă de Gabriela Russo


Volumul reunește 14 povestiri ce se petrec, în mare parte, în Moscova de dinainte și de după Stalin. În primul ciclu de 6 povestiri, sunt urmărite aceleași personaje, la vârsta copilăriei și a adolescenței, cu incursiuni de scurtă durată în viața lor adultă. În cea de-a doua serie de povestiri, alte personaje își trăiesc poveștile de viață simple, împletite cu fragmente de lume comunistă. De fapt, acesta este marele merit al cărții: deși se concentrează pe povești de viață, reușește cumva să recreeze o atmosferă apăsătoare, cu detractori și familii întregi obligate să trăiască într-un spațiu de câțiva metri pătrați, cu mâncare insuficientă, raționalizată și procurată pe cartelă, cu … Citește mai mult Ludmila Ulițkaia, “Fetițele. Rude sărmane”, București, Editura Humanitas, 2013, 256 de pagini, traducere din rusă de Gabriela Russo

Aureliu Busuioc, „Pactizând cu diavolul”, Chișinău, Editura Cartier 2016, 259 de pagini


Romanul povestește drama unui basarabean care, la scurt timp după ce Republica Sovietică Socialistă Moldovenească este creată, se repatriază din România, în speranța că își va revedea familia rămasă în Basarabia. Mihai Olteanu intră în conflict cu autoritățile sovietice iar cititorului i se descrie atmosfera lugubră, absurdă, kafkiană a comunismului. Lumea sovietică, dominată când de proști, când de ticăloși, reușește sa frângă definitiv destinul personajului. Romanul are o importantă doză de autobiografic. Ca document, e un memento perfect pentru nostalgici și amnezici. Ca text literar… Citește mai mult Aureliu Busuioc, „Pactizând cu diavolul”, Chișinău, Editura Cartier 2016, 259 de pagini

Gabriel Dimisianu, „Amintiri și portrete literare”, București, Editura Humanitas, 2013, 215 pagini


Cartea reunește 41 de texte, dedicate unor personalități literare, conturate subiectiv… amintiri, frânturi de amintiri și o perpetuă încercare de a reconstitui contexte istorice, literare etc. Dimisianu vorbește, printre alții, despre Tudor Vianu, Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, Ov. S. Crohmălniceanu, Sorin Titel, Fănuș Neagu, Ștefan Bănulescu, Tiberiu Utan și alții, cunoscuți în împrejurări dintre cele mai diverse. Punctul forte al textelor mi se pare a fi tocmai stilul lui Dimisianu, degajat, suav-evocator, fără arborescențe stilistice inutile și fără exces de judecată, mai tot timpul preocupat să înțeleagă fenomene și mai deloc interesat de judecăți etice. Cu toate acestea, cartea apare ca fiind destul de inegală. Unele informații și… Citește mai mult Gabriel Dimisianu, „Amintiri și portrete literare”, București, Editura Humanitas, 2013, 215 pagini

Ilf și Petrov, „Vițelul de aur”, Iași, Editura Polirom, traducere din limba rusă de Tudor Mușatescu și Ion Mihail, revizuită și adăugită de Magda Achim, 2012, 376 de pagini


În final, Bender hotărăște să cumpere cu milionul obiecte de aur, încercând să treacă Nistrul, în România. La întâlnirea cu vameșii români, este descrisă o scenă antologică: Bender învățase, în rusă, câteva cuvinte pe care le strigă vameșilor: „Trăiască România mare!”. Vameșii români, deloc impresionați, îl jefuiesc și îl trimit înapoi, în Uniunea Sovietică. Satira este spumoasă, absurdul atinge, uneori, cote care îl debusolează pe cititorul … Citește mai mult Ilf și Petrov, „Vițelul de aur”, Iași, Editura Polirom, traducere din limba rusă de Tudor Mușatescu și Ion Mihail, revizuită și adăugită de Magda Achim, 2012, 376 de pagini

Mo Yan, „Obosit de viață, obosit de moarte”, București, Editura Humanitas, 2012, 736 de pagini


Acțiunea romanului începe într-un mic sat din ținutul Gaomi de nord-est, la 1 ianuarie 1950 și se încheie în ianuarie 2000. Naratorul principal al cărții este Ximen Nao. Executat de autoritățile comuniste chineze, acesta se reîncarnează, pe o perioadă de 50 de ani, succesiv, în măgar, taur, porc, câine și maimuță. La finalul acestor avataruri, revine pe pământ… Citește mai mult Mo Yan, „Obosit de viață, obosit de moarte”, București, Editura Humanitas, 2012, 736 de pagini