Jack London, “Martin Eden”, San Fancisco, California, Penguin, 1994, 480 de pagini


Publicat pentru prima dată în 1909, romanul lui Jack London nu impresionează neapărat prin povestea sa, ci prin stil și, mai ales, prin bogăția ideilor exprimate. Martin Eden este un muncitor needucat care se îndrăgostește de Ruth Morse, o tânără născută într-o familie burgheză. Pentru a putea ajunge la inima lui … Citește mai mult Jack London, “Martin Eden”, San Fancisco, California, Penguin, 1994, 480 de pagini

Jurnal găgăuz (VII)


Rolul meu aici e unul singur. Atunci când voi pleca, e necesar ca pe străzile din Comrat să vorbească mai multă lume în limba română decât acum. Sau, dacă nu s-o vorbească, măcar s-o cunoască. Nu sunt aici pentru a discuta idei, nu sunt aici pentru a încerca să modific percepții și mentalități. Va trebui să înțeleg asta și să mi-o repet periodic, cu voce tare. Altfel, mă tem că nu voi izbuti să realizez nimic… Câte dintre proiectele românești și nu numai au eșuat tocmai pentru că inițiatorii lor și-au dorit prea mult dintr-o dată, din vanitate, din orgoliu, din grandomanie sau dintr-o dictatorială vocație mesianică!… Citește mai mult Jurnal găgăuz (VII)

„Constantin Thiron, Conflictul dintre știință și religie. Asupra liberei cugetări”, studiu introductiv, notă asupra ediției, note de subsol și antologie de Marius Rotar, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2016, 308 pagini


    Universitar și medic ieșean, Constantin Thiron a militat activ pentru separarea Bisericii de Stat, în prima jumătate a secolului XX. Cartea reunește câteva dintre cele mai cunoscute luări de poziții, precum și texte care combat opiniile lui Thiron. Citite în ordinea propusă de Marius Rotar, textele oferă o imagine asupra unei lumi în… Citește mai mult „Constantin Thiron, Conflictul dintre știință și religie. Asupra liberei cugetări”, studiu introductiv, notă asupra ediției, note de subsol și antologie de Marius Rotar, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2016, 308 pagini

Un fel de top 5


De curând, un cititor al blogului meu reacționa la o postare legată de cartea lui Horia-Roman Patapievici, „Partea nevăzută decide totul”. După un schimb de comentarii, respectivul cititor mi-a adresat o provocare căreia înțeleg să-i dau curs. Mi s-a cerut un top al ideilor care mi s-au părut a fi demne de reținut din lecturile mele recente. Deși ideea de top nu-mi surâde, provocarea în sine mi se pare a fi interesantă. Așadar, iată ideile:… Citește mai mult Un fel de top 5

Cartea care „smintește”. Reflecții pe marginea statutului literaturii


Există, în spațiul românesc, o prejudecată profundă legată de carte. În anumite medii tradiționale, cartea „smintește”. E bine să fii om cu carte, dar nu tocmai bine să stai toată ziua cu nasul în cărți. Asta te îndepărtează de realitate, te face, uneori, greu frecventabil, te extrage din viața socială, te însingurează, te alienează. Poate părea că o astfel de concepție e apanajul vremurilor trecute. Nu cred să fie așa. Din timpurile când Biblia era citită doar de preoți, de teama ca nu cumva, citind-o singuri, credincioșii să capete tot felul de idei, a rămas până azi concepția că cititul îți poate da idei periculoase, te poate transforma, te poate deforma într-un mod periculos. Mai sunt unii care cred că a citi înseamnă a te lăsa contaminat de idei și sentimente care te alterează într-un fel sau altul. Or, nu cred deloc să fie așa. Iată și argumentele.… Citește mai mult Cartea care „smintește”. Reflecții pe marginea statutului literaturii