Despre umor, numai de bine


Mi s-a întâmplat de vreo câteva ori (nu recent, e adevărat) să văd pe cineva izbucnind în râs, în timp ce parcurgea paginile vreunei cărți. O dată eram într-un tren, a doua oară nu-mi mai amintesc cu exactitate unde. Se întâmpla mileniul trecut. Cumva, mi se pare greu de crezut că scene de genul acesta se vor mai petrece cu aceeași frecvență cu care trebuie să se fi petrecut ele înainte de supremația absolută a cinematografului, internetului și youtube-ului. Forța cuvântului scris, a cuvântului care te face să râzi zgomotos, fără să mai ții cont de regulile nescrise de comportament în spațiul public, pălește în fața forței imaginii și a cuvântului rostit. E mult mai probabil, astăzi, să vezi în metrourile capitalelor lumii adolescenți râzând, cu căștile pe/în urechi, privind succesiuni de imagini de care nu îi desparte decât un singur click.… Citește mai mult Despre umor, numai de bine

Evgheni Vodolazkin, „Aviatorul”, București, Editura Humanitas, 2017, 367 de pagini. Traducere din limba rusă și note de Adriana Liciu


Innokenti Platonov este înghețat în azot, prin 1920, ca parte a unui experiment sovietic, și dezghețat în 1999. El trebuie să se adapteze noii lumi și, în același timp, să-și facă datoria de martor al unei epoci istorice zbuciumate. Interesantă viziunea pe care o are personajul asupra istoriei: nu evenimentele mari sunt importante, ci senzațiile individuale, mirosurile, sentimentele. Romanul este scris la persoana I, de către cele trei personaje ale sale: Innokenti, doctorul Geiger și Anastasia… Citește mai mult Evgheni Vodolazkin, „Aviatorul”, București, Editura Humanitas, 2017, 367 de pagini. Traducere din limba rusă și note de Adriana Liciu

Robert Silverberg, „Pasagerii”, București, Editura Nemira, 1994, 253 de pagini. Traducere de Dan Popescu, cuvânt înainte de Barry N. Nalzberg


10 povestiri SF, fiecare dintre ele prefațată de câteva cuvinte ale autorului. Pentru amatorii genului, e o lectură plăcută. Textele sunt construite cu imaginație și multe dintre ideile vehiculate te pot pune pe gânduri. Personal, am remarcat „Drumul spre noapte” (în viitor, din cauza lipsei hranei, oamenii recurg la canibalism), „Să vezi omul invizibil” (un personaj este condamnat la invizibilitate; nimeni nu are voie să comunice cu el timp de un an), „Hawksbill Station” (prizonierii politici sunt trimiși înapoi în timp, până în Cambrian) … Citește mai mult Robert Silverberg, „Pasagerii”, București, Editura Nemira, 1994, 253 de pagini. Traducere de Dan Popescu, cuvânt înainte de Barry N. Nalzberg

Bret Easton Ellis, „American Psycho”, Iași, Editura Polirom, 2014, 584 de pagini, traducere din limba engleză și note de Mihnea Gafița


Publicat în 1991, romanul a provocat un scandal de amploare, fiind ecranizat în 2000 (cu Christian Bale în rolul principal). Patrick Bateman este un tânăr bogat și educat; lucrează pe Wall Street și frecventează lumea bună a New York-ului anilor `80. Doar că Patrick este un psihopat care, din când în când, torturează și ucide animale și oameni. Romanul nu poate fi citit cu ușurință de cei cu stomac sensibil, tocmai din cauza scenelor violente, a căror descriere depășește,… Citește mai mult Bret Easton Ellis, „American Psycho”, Iași, Editura Polirom, 2014, 584 de pagini, traducere din limba engleză și note de Mihnea Gafița

Marta Petreu, „Supa de la miezul nopții”, Iași, Editura Polirom, 2017, 320 de pagini


Un roman polifonic, în care fiecare personaj important are vocea lui, narând la persoana I. Marc este un bărbat violent, misogin, care tratează femeile din viața sa ca pe simple proprietăți. În același timp, un spațiu amplu este oferit Todorei, una dintre soțiile lui Marc, violată de acesta și, în final, victima unei boli incurabile. Acțiunea romanului se petrece, în mare parte, în Clujul ultimilor ani ai comunismului. Marta Petreu are calitățile analitice necesare unui romancier de anvergură, cu … Citește mai mult Marta Petreu, „Supa de la miezul nopții”, Iași, Editura Polirom, 2017, 320 de pagini

Gabriela García Márquez, „Dragostea în vremea holerei”, București, Editura Rao, 2014, 481 de pagini, traducere din limba spaniolă de Sarmiza Leahu


Stilul inconfundabil al lui Márquez fascinează de la prima până la ultima pagină. „Dragostea în vremea holerei” poate fi considerat unul dintre cele mai bune romane de dragoste ale literaturii moderne. Florentino Ariza se îndrăgostește iremediabil de Fermina Daza. Aceasta se va căsători cu un medic bogat și influent (Juvenal Urbino). Florentino așteaptă, răbdător, peste o jumătate de secol, până în momentul în care își poate … Citește mai mult Gabriela García Márquez, „Dragostea în vremea holerei”, București, Editura Rao, 2014, 481 de pagini, traducere din limba spaniolă de Sarmiza Leahu

Aldous Huxley, “Minunata lume nouă”, Editura Polirom, Iași, 2011, traducere și note de Suzana și Andrei Bantaș, 276 de pagini


Un roman fabulous. Distopia lui Huxley poate fi citită și în cheia unei devastatoare critici la adresa capitalismului și industrializării. Romanul vorbește despre o lume în care oamenii sunt produși în fabrici, construiți în așa fel încât să corespundă cerințelor societății consumeriste, condiționați să considere familia și relațiile monogame drept o perversiune ridicolă. În rezervații, trăiesc așa-zișii Sălbatici, oameni care continuă să-și ducă existența crezând în zei, căsătorindu-se și îmbătrânind. În societatea civilizată din care au dispărut fără urmă tristețea, boala sau… Citește mai mult Aldous Huxley, “Minunata lume nouă”, Editura Polirom, Iași, 2011, traducere și note de Suzana și Andrei Bantaș, 276 de pagini