Gabriela García Márquez, „Dragostea în vremea holerei”, București, Editura Rao, 2014, 481 de pagini, traducere din limba spaniolă de Sarmiza Leahu

(English version below)

Stilul inconfundabil al lui Márquez fascinează de la prima până la ultima pagină. „Dragostea în vremea holerei” poate fi considerat unul dintre cele mai bune romane de dragoste ale literaturii moderne. Florentino Ariza se îndrăgostește iremediabil de Fermina Daza. Aceasta se va căsători cu un medic bogat și influent (Juvenal Urbino). Florentino așteaptă, răbdător, peste o jumătate de secol, până în momentul în care își poate mărturisi și trăi iubirea. Atmosfera se dezvoltă lent, cu ajutorul unor imagini și scene remarcabile. De exemplu, când, după 50 de ani, Florentino este primit în casa proaspetei văduve Fermina, el trebuie să plece imediat, din cauza unei probleme la stomac. Deși realismul magic se simte și în acest roman, el este cu mult mai puțin folosit decât într- „Un veac de singurătate”. Un excelent povestitor, cu un foarte bun simț al personajului și o știință unică de a spune povești. „Dragostea în vremea holerei” este genul de capodoperă care poate traversa timpul și spațiul pentru că explorează elemente de profunzime ale naturii umane.

Nota mea: 10

 

The unmistakable literary style of Márquez fascinates the reader from the first till the last page of the story. „Love in the Time of Cholera” can be considered one of the best love stories in our modern times.  Florentino Ariza falls in love with Fermina Daza. Fermina marries a wealthy, influential doctor (Juvenal Urbino). Florentino has to wait, patiently, for more than half a century to make Fermina accept and acknowledge his love. The entire atmosphere grows slowly, through remarkable literary scenes and images. One example: when, after 50 years, the fresh widow Fermina finally receives Florentino in her own house, he has to find an excuse and leave because of some embarrassing stomachache. Although one might find traces of magical realism in this novel, it is not as intense as in „One Hundred Years of Solitude”. Gabriela García Márquez is a brilliant storyteller, with a fantastic ability to create characters and a unique narrative technique. „Love in the Time of Cholera” is a masterpiece that can easily survive time and space, exploring fundamental components of the human nature.

 

Cărţi şi opinii subiective despre cărţi la: 

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-re-citit-in-ultima-vreme-2016/

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-recitit-in-ultima-vreme-ianuarie-2013/

https://ovidiuivancu.wordpress.com/ce-am-mai-citit-in-ultima-vreme/

 

 

„[…] un bărbat simte cât de aproape e bătrânețea când își dă seama că începe să semene cu propriul tată.”  

 

Alte citate la:

https://ovidiuivancu.wordpress.com/romanii-despre-romani-si-nu-numai/